Iranul, cu un bilanț controversat în atacurile asupra Israelului: 100% pierderi civile
După ce a lansat peste 400 de rachete în aproape o lună, Iranul pare să fi eșuat să atingă orice țintă militară în Israel, conform unei analize a Rador Radio România. Rezultatul? O statistică unică – 100% pierderi civile. Acest indicator militar, care compară numărul civililor uciși cu cel al combatanților, ridică semne de întrebare cu privire la eficacitatea atacurilor și, mai ales, la respectarea dreptului internațional umanitar.
– articolul continuă mai jos –
Tăcerea suspectă a Tribunalului Penal Internațional
În contextul conflictului israeliano-palestinian, Tribunalul Penal Internațional (TPI) a fost adesea criticat pentru poziția sa. Opoziția față de Israel invoca adesea „pierderi disproporționate” de vieți civile drept argument pentru posibile crime de război. În contrast, atunci când Iranul, fără a atinge ținte militare, provoacă pierderi exclusiv în rândul civililor, TPI pare să rămână tăcut.
Curtea de la Haga a emis mandate de arestare pentru unii oficiali israelieni, dar nu și pentru conducerea Hamas, responsabilă pentru masacrul din 7 octombrie 2023. Totodată, TPI pare să ignore atacurile Iranului, inclusiv cele asupra navelor civile. Teoretic, TPI ar putea justifica o anchetă, chiar dacă Iranul nu este membru, prin invocarea jurisdicției asupra teritoriilor palestiniene. O rachetă iraniană a ucis patru femei palestiniene într-un salon de mirese de lângă HEBRON.
Politizarea și limitele TPI
Criticii subliniază politizarea TPI, remarcând că instanța pare să acționeze selectiv. Acțiunile Iranului, inclusiv atacurile asupra civililor, ar putea justifica o anchetă. Totuși, TPI pare să evite o asemenea anchetă, probabil din lipsa voinței politice sau a interesului.
Un alt aspect relevant este asasinarea în 2015 a procurorului argentinian ALBERTO NISMAN, care investiga atentatul cu bombă comis de Iran în 1994 la centrul evreiesc din BUENOS AIRES. Acest lucru ar putea crea o reticență pentru tragerea la răspundere a unor oficiali iranieni, din teama unor represalii. În plus, irelevanța TPI în acest caz evidențiază deficiențele structurale ale acestuia și capacitatea sa limitată de a descuraja regimurile despotice.
Provocări interne și viitorul TPI
Situația actuală ridică semne de întrebare asupra modului în care TPI își exercită jurisdicția. Luna trecută, un comitet de judecători din afara TPI a refuzat să ia măsuri în privința statutului procurorului șef TPI, KARIM KHAN, acuzat de abuz sexual. În ciuda probelor privind „contact sexual non-consensual”, judecătorii au considerat că acestea nu demonstrează responsabilitatea „dincolo de orice dubiu rezonabil”.
Fostul președinte AMERICAN, DONALD Trump, a impus sancțiuni mai multor angajați ai TPI, dar nu și instanței în sine. Acum, KHAN pare să revină în funcție, amenințând că-i va inculpa pe politicienii americani care impun sancțiuni curții.
