Criza energetică europeană: regenerabilele nu țin pasul cu prețurile mari
Europa se confruntă cu o criză a combustibililor fosili amplificată de conflictul din Orientul Mijlociu, o situație care expune vulnerabilitățile pieței energetice, chiar și în contextul unei producții crescute de energie regenerabilă. Deși jumătate din energia produsă în Uniunea Europeană provine din surse regenerabile, statele membre se luptă să controleze prețurile energiei electrice, afectând direct consumatorii. Mecanismele de formare a prețurilor, influențate de costurile gazelor naturale, par să submineze beneficiile tranziției către surse mai curate.
Prețurile, influențate de gazele naturale
Datele din 2025 indică faptul că 47,3% din producția de energie electrică a Uniunii Europene provenea din resurse regenerabile, o creștere semnificativă față de anii precedenți. Creșterea prețurilor la gaze naturale, cauzată de instabilitatea geopolitică, a determinat o creștere a costurilor energiei electrice. „Deși energia regenerabilă e, teoretic, mult mai ieftină și acoperă jumătate din producția europeană, prețurile sunt mari deoarece la energia electrică ele sunt determinate de cel mai scump combustibil disponibil pentru a satisface cererea”, se menționează într-o analiză.
Spania, cu o producție extinsă de energie solară și eoliană, este mai puțin afectată de fluctuațiile prețurilor gazelor naturale, spre deosebire de Italia, unde gazul joacă un rol mai important în mixul energetic. Totuși, „prețul gazelor stabilește prețul tuturor producătorilor, chiar dacă consumul de gaze reprezintă doar o mică parte din mixul total”, explică experții. Astfel, generatorii de energie regenerabilă pot obține profituri mari datorită prețurilor ridicate, fără ca beneficiile costurilor mai mici ale energiei regenerabile să se reflecte în prețul plătit de consumatori.
România, la nivelul mediei europene
În 2025, Danemarca (92,4%), Austria (83,1%) și Portugalia (82,9%) au înregistrat cele mai mari ponderi ale energiei electrice din surse regenerabile. La polul opus, Malta (16,2%), Cehia (16,6%) și Slovacia (17,8%) au avut cele mai mici ponderi, influențate și de dependența de energia nucleară. România se situează la nivelul mediei UE, cu o pondere a regenerabilelor de 48% din mixul energetic.
Unul dintre dezavantajele energiilor regenerabile, cum ar fi energia eoliană și cea solară, este lipsa de predictibilitate. De exemplu, producția de energie verde a fost redusă în primele luni ale anului trecut din cauza vitezei reduse a vântului și a debitelor mici ale râurilor. „Lipsa vântului a coincis cu scăderea drastică a debitelor râurilor și fluviilor din Europa, generarea de electricitate în hidrocentrale ajungând la un minim, ceea ce a pus la grea încercare funcționarea sistemului energetic continental”, se mai arată în studiu.
În România, 2022 a marcat accelerarea investițiilor în surse regenerabile, în special în centrale eoliene și solare. În ciuda acestei creșteri, producția a fluctuat, în 2025, ponderea energiei electrice din surse regenerabile fiind mai mică decât în 2023. Agenția Internațională pentru Energie a calculat „costul echivalent” al energiei electrice. Studiile arată că, cu excepția energiei eoliene offshore, energiile regenerabile sunt competitive ca preț.
Până în 2022, stocarea energiei era aproape inexistentă. Din 2023, însă, capacitățile de stocare au crescut rapid, ajungând anul trecut la aproximativ 500 MW. Proiecte importante de baterii de stocare sunt în derulare, capacitatea instalată urmând să depășească 2.000 MW până la sfârșitul acestui an.
