Cuvintele încrucișate, mai eficiente decât sala de sport în lupta cu declinul cognitiv
De decenii, mesajul transmis de medici și diverse campanii de sănătate publică a fost clar: exercițiile fizice sunt esențiale pentru menținerea unei minți sănătoase, mai ales odată cu înaintarea în vârstă. Totuși, o cercetare recentă, realizată de Universitatea Georgetown, sugerează că această abordare, deși bine intenționată, ar putea omite un element crucial. Pentru milioane de oameni care se luptă cu teama de demență, detaliile contează.
Un studiu publicat în Innovation in Aging arată că simpla practică a exercițiilor fizice nu are un impact semnificativ asupra încetinirii declinului cognitiv la persoanele de vârstă mijlocie și în vârstă. Cercetătorii au monitorizat peste 20.000 de americani pe parcursul a peste un deceniu, analizând obiceiurile lor sportive și capacitățile mentale. Concluzia este surprinzătoare: mersul la sală nu a prezentat o legătură directă cu menținerea funcțiilor cognitive. În schimb, ceea ce a făcut diferența a fost implicarea în activități de stimulare mentală, precum cititul sau jocurile de cuvinte, alături de cultivarea unei rutine zilnice variate.
Datele sugerează că aproximativ 42% dintre americani vor dezvolta, la un moment dat, demență. În acest context, rezultatele studiului oferă o perspectivă nouă pentru cei care se bazează pe o plimbare zilnică sau pe un curs de yoga săptămânal pentru a-și proteja memoria.
De ce simpla mișcare nu este suficientă pentru sănătatea creierului
Echipa de cercetare de la Universitatea Georgetown și de la Universitatea din California, Riverside, a analizat datele a două studii naționale ample pentru a înțelege mai bine ce factori influențează declinul cognitiv. Studiul privind sănătatea și pensionarea (HRS) a inclus peste 20.800 de adulți cu vârsta de peste 50 de ani, iar Studiul privind vârsta mijlocie în Statele Unite (MIDUS) a urmărit aproximativ 2.700 de adulți cu vârste cuprinse între 30 și 85 de ani.
Participanții au raportat diverse tipuri de activități: sarcini cognitive (citit, scris, jocuri de cuvinte, utilizarea computerului), activitate fizică de diferite intensități, interacțiunea cu familia și prietenii și participarea la activități sociale organizate. Cercetătorii au monitorizat evoluția scorurilor la testele cognitive, ajustând rezultatele în funcție de factori precum nivelul de educație, istoricul fumatului, diabetul și depresia. Este important de menționat că obiceiurile au fost evaluate anterior modificărilor cognitive, pentru a observa ce activități influențează direct încetinirea declinului.
Activitatea fizică, indiferent de intensitate, nu a prezentat o corelație semnificativă. Explicația ar putea fi că beneficiile exercițiilor fizice pentru creier sunt obținute, în mare parte, mai devreme în viață. „O persoană care a fost activă între 30 și 40 de ani a acumulat probabil deja toate avantajele cardiovasculare și neurologice pe care exercițiile fizice le pot oferi”, notează autorii studiului. Începerea sau intensificarea exercițiilor fizice mai târziu în viață ar putea să nu fie suficientă pentru a contracara declinul cognitiv, mai ales când schimbările specifice vârstei sunt deja prezente.
Antrenament mental și social – secretele unei minți active
Studiul a scos la iveală importanța activităților mentale solicitante, a anumitor tipuri de implicare socială și a varietății în rutină. Adulții care au împărțit timpul între o gamă diversificată de activități au prezentat un declin cognitiv mai lent în jurul vârstei de 55-65 de ani. Cercetătorii au subliniat că „efectul pozitiv al implicării în multe activități diferite asupra ratei de declin cognitiv la vârsta mijlocie a fost aproape la fel de mare ca efectul negativ al fumatului”.
La vârste înaintate, activitățile specifice au devenit mai importante decât diversitatea. Pentru cei cu vârsta peste 65 de ani, implicarea regulată în activități cognitive a fost cel mai puternic factor individual asociat cu încetinirea declinului. Cititul, scrisul, jocurile de cărți sau șah, rezolvarea de cuvinte încrucișate, utilizarea computerului – aceste activități au fost legate de rezultate cognitive mai bune. Cercetătorii au constatat că beneficiile mentale au crescut odată cu vârsta, fiind comparabile cu efectele diabetului.
Activitatea socială a fost, de asemenea, importantă, dar influența ei se modifică odată cu vârsta. Contactul regulat cu prietenii și familia a fost asociat cu un declin cognitiv mai lent în jurul vârstei de 55-65 de ani. La vârste mai mari, participarea la activități sociale organizate a avut o asociere mai puternică cu menținerea funcțiilor cognitive.
Concluzia este clară: menținerea minții active prin citit, scris și jocuri intelectuale pare a fi o investiție solidă în sănătatea cognitivă la vârste înaintate. La vârsta mijlocie, construirea unei rutini cu adevărat variate, care include diferite tipuri de activități, poate fi la fel de valoroasă ca orice alt obicei, inclusiv mersul la sala de sport.
