Bugetul pe 2026, sub semnul incertitudinii: România riscă să funcționeze pe „1/12”
Guvernul se confruntă cu o provocare majoră în perspectiva anului 2026: adoptarea bugetului. Deși oficialii promit o schimbare de paradigmă, cu accent pe investiții, termenele strânse și lipsa unei înțelegeri politice largi riscă să blocheze țara într-o situație de criză bugetară. Consecințele, dacă legea bugetului nu va fi adoptată la timp, sunt semnificative, afectând cheltuielile statului și, implicit, funcționarea instituțiilor.
Regula „1/12”: Un mecanism de avarie cu limitări severe
În cazul în care bugetul anual nu este aprobat până la 1 ianuarie, statul român este obligat să funcționeze pe baza regulii „1/12”. Această prevedere legală, detaliată în Legea 500/2002 a finanțelor publice, limitează cheltuielile lunare la o doime din bugetul total aprobat pentru anul precedent. „Funcționarea statului se axează pe necesități – se plătesc pensiile și salariile, dar investițiile noi sunt blocate”, explică experții. În esență, această regulă asigură plata obligațiilor prioritare, dar blochează proiectele noi și afectează dezvoltarea.
Pentru anul 2025, bugetul inițial de venituri a fost stabilit la 581 de miliarde de lei, cu ajustări ulterioare. Aplicând regula „1/12” pentru 2026, cheltuielile lunare nu pot depăși 48,5 miliarde de lei. Aceasta înseamnă restricții importante pentru instituțiile publice, care vor fi nevoite să opereze cu bugete limitate, îngreunând planificarea și implementarea proiectelor. Blocarea investițiilor, în special a celor cu finanțare europeană, poate conduce la pierderea de fonduri și la afectarea creșterii economice.
Impactul asupra cetățenilor și economiei
Întârzierea adoptării bugetului are consecințe directe asupra cetățenilor și economiei. Pe lângă blocarea investițiilor, regula „1/12” poate afecta capacitatea statului de a răspunde rapid la nevoile sociale, precum și de a finanța programele importante. Deși salariile și pensiile sunt, în general, protejate, limitările bugetare pot conduce la reduceri de personal sau la amânarea unor proiecte esențiale.
În același timp, mediul de afaceri resimte imediat efectele. Incertitudinea bugetară descurajează investițiile private și afectează planurile de afaceri. Companiile care depind de contracte cu statul se confruntă cu riscuri crescute, din cauza posibilelor întârzieri în plăți sau a anulării unor contracte. Instabilitatea bugetară generează un climat de nesiguranță, care afectează negativ încrederea investitorilor.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că prioritatea guvernului este „un buget în care accentul cade pe investiții, nu pe consum și ar urma să însemne o schimbare de paradigmă”. Totuși, riscul ca România să funcționeze pe „1/12” crește pe măsură ce timpul trece, iar negocierile politice nu avansează. Potrivit calendarului parlamentar, dezbaterile pe marginea bugetului pentru anul viitor vor începe în luna noiembrie, iar un vot final este așteptat în jurul datei de 15 decembrie.
Sursa: Ziarul Financiar
