Un nou studiu dezvăluie secretele „Marelui Canion al Atlanticului” O echipă de cercetători a elucidat mecanismele complexe care au dus la formarea Depresiunii King, supranumită „Marele Canion al Atlanticului”

Un nou studiu dezvăluie secretele „Marelui Canion al Atlanticului”

O echipă de cercetători a elucidat mecanismele complexe care au dus la formarea Depresiunii King, supranumită „Marele Canion al Atlanticului”. Situată la aproximativ 1.000 de kilometri de coasta Portugaliei, această formațiune impresionantă se întinde pe o lungime de 500 de kilometri pe fundul oceanului. Studiul, realizat de cercetători de la Centrul GEOMAR Helmholtz pentru Cercetări Oceanice din Germania, oferă o perspectivă detaliată asupra forțelor geologice care au sculptat această structură monumentală.

O combinație de factori geologici

Inițial, experții au speculat că formarea canionului ar fi fost rezultatul simplei distanțări a scoarței oceanice. Noul studiu, bazat pe date detaliate și analize de rocă, sugerează o explicație mult mai complexă. Cercetătorii au descoperit că o combinație de factori a contribuit la formarea Depresiunii King. Printre aceștia se numără slăbirea scoarței, cauzată de căldura unei coloane de magmă existente, și presiunea exercitată de o graniță temporară între plăcile tectonice.

„Cercetătorii au bănuit de mult timp că procesele tectonice au jucat un rol central în formarea sa”, a declarat geologul marin Antje Dürkefälden de la GEOMAR. „Rezultatele noastre explică acum pentru prima dată de ce această structură remarcabilă s-a dezvoltat exact în această locație.” Studiul a estimat că formarea canionului a avut loc între 37 și 24 de milioane de ani în urmă. Echipa a descoperit, de asemenea, dovezi solide ale unei limite de plăci care a traversat regiunea, contribuind la fracturarea scoarței și la formarea canionului.

Legături cu Azorele și implicații viitoare

Studiul sugerează că fluxul magmatic a fost o ramură timpurie a coloanei de magmă din Azore, care este activă în prezent la aproximativ 700 de kilometri mai la sud. „Această scoarță îngroșată și încălzită poate să fi făcut regiunea mai slabă din punct de vedere mecanic, astfel încât granița plăcii s-a deplasat preferențial aici,” a explicat geologul marin Jörg Geldmacher de la GEOMAR.

Cercetătorii spun că Depresiunea King se aseamănă cu Riftul Terceira din regiunea Azore, un sistem de tranșee aflat în prezent în formare. Această comparație oferă o oportunitate unică de a studia mecanismele de formare a canioanelor subacvatice și influența forțelor de suprafață și a căldurii din adâncurile Pământului. Studiul a fost publicat în jurnalul Geochemistry, Geophysics, Geosystems.

Oana Badea

Autor

Lasa un comentariu

Ultima verificare: azi, ora 12:05