Criza petrolului se adâncește: Avertismentul AIE și riscurile pentru economie
Criza de aprovizionare cu petrol intră într-o fază critică, iar experții avertizează asupra unor efecte economice severe începând din aprilie. Fatih Birol, directorul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), a subliniat că impactul blocajelor logistice va deveni vizibil odată cu epuizarea stocurilor aflate în tranzit. Situația riscă să afecteze inflația și creșterea economică, cu consecințe mai grave decât cele provocate de șocurile petroliere anterioare.
Aprilie, o lună critică
Potrivit declarațiilor lui Birol, luna martie a beneficiat încă de transporturi de petrol aflate deja în tranzit. „Luna aprilie va fi mult mai gravă decât martie”, a subliniat oficialul. Pierderea de petrol în aprilie se estimează a fi de două ori mai mare decât cea din martie.
AIE anticipează că presiunile se vor resimți mai ales în economiile emergente, puternic dependente de importurile de energie. De asemenea, posibilitatea introducerii raționalizării energiei în unele state reflectă gravitatea situației. „În multe țări, raționalizarea energiei ar putea avea loc în curând”, a adăugat Birol.
O criză energetică fără precedent
AIE compară actuala criză cu cele din anii 1970 și cu impactul războiului din Ucraina, evidențiind, totodată, diferențele majore de volum. În 1973 și 1979, pierderile au fost de aproximativ 5 milioane de barili pe zi, declanșând recesiuni globale. Deficitul actual estimat ajunge la 12 milioane de barili zilnic, accentuând riscurile economice.
„Criza actuală este mai gravă decât toate aceste trei crize la un loc. În plus, pe lângă aceasta, există multe mărfuri vitale — produse petrochimice, îngrășăminte, sulf — care sunt foarte importante pentru lanțurile de aprovizionare globale”, a declarat Birol. Pe lângă petrol, sunt afectate și alte sectoare esențiale, sporind vulnerabilitățile economiei globale.
Rezerve strategice, măsuri de urgență
În fața agravării crizei, AIE analizează posibilitatea eliberării unor noi rezerve strategice. „Evaluăm piața zilnic, dacă nu chiar la fiecare oră, 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Dacă considerăm că este necesar, s-ar putea să facem o propunere [de a elibera mai multe rezerve]”, a precizat Birol.
Acesta a subliniat însă că astfel de măsuri au un efect limitat. „Aceasta contribuie doar la atenuarea problemelor, nu va fi o soluție. Soluția este deschiderea Strâmtorii Ormuz”, a explicat oficialul. Anterior, statele membre AIE au convenit eliberarea a 400 de milioane de barili din rezervele de urgență. Criza afectează Asia, unde mai multe state adoptă măsuri de tipul economiei de război.
Mai multe țări asiatice, precum Coreea de Sud, au plafonat prețurile la combustibili și au diversificat sursele de aprovizionare. Malaezia a introdus politici de reducere a consumului, iar China, Japonia și India se numără printre cele mai expuse. Criza afectează producția și distribuția de îngrășăminte. Reducerea acestor fluxuri creează riscuri majore pentru securitatea alimentară, state precum Bangladesh sau Indonezia fiind extrem de dependente de importuri.
Potrivit unor date recente, Pakistanul, Japonia, Thailanda, Coreea de Sud, India, Maldive, Taiwan, China, SRI Lanka și Malaezia sunt puternic afectate.
Președintele Coreei de Sud, Lee Jae-myung, a descris situația drept „o stare de război pentru mijloacele de trai ale oamenilor și pentru economie”.
