Criza din strâmtoarea Ormuz accelerează tranziția energetică a Chinei
Tensiunile în creștere din Orientul Mijlociu și amenințările la adresa strâmtorii Ormuz ar putea afecta semnificativ aprovizionarea globală cu țiței. Experții sugerează că această situație ar putea accelera tranziția Chinei către surse de energie regenerabilă și ar consolida abordarea sa privind securitatea energetică. China, un important importator de petrol, este deosebit de vulnerabilă la orice perturbare a fluxului de hidrocarburi prin această rută maritimă strategică.
Dependența de importuri, o vulnerabilitate structurală
Pentru China, al doilea mare consumator de energie din lume, criza evidențiază o „vulnerabilitate structurală” derivată din „dependența puternică de combustibilii fosili importați”, conform analizei cercetătorului Shen Xinyi de la Centrul de cercetare a energiei și aerului curat. Teheranul a amenințat că va închide strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel mondial, ca răspuns la atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului. Deși impactul pe termen scurt asupra aprovizionării Chinei este estimat a fi limitat, incertitudinea geopolitică coincide cu finalizarea de către Beijing a noului plan cincinal, care reiterează intenția de a promova o înlocuire „sigură, de încredere și ordonată” a energiei fosile cu alternative curate.
„Tensiunile actuale evidențiază o schimbare în conceptul de securitate energetică”, spune Shen, trecând de la accentul pe volumul aprovizionării la prioritizarea „rezilienței sistemice prin electrificare și extinderea energiei curate”. Chim Lee, analist la Economist Intelligence Unit, a remarcat că tensiunile din Orientul Mijlociu „nu vor face decât să accentueze concentrarea Beijingului asupra securității energetice, mai ales pe măsură ce prețurile gazului explodează”.
Reacția Chinei și impactul asupra pieței
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, a îndemnat ca să se „asigure stabilitatea și fluxul aprovizionării cu energie” și a afirmat că Beijingul „va lua măsurile necesare pentru a-și proteja propria securitate energetică”. China, care se bazează pe importurile din Orientul Mijlociu pentru o parte considerabilă din necesarul său de petrol, și-a diversificat sursele de aprovizionare și și-a sporit producția internă.
Incertitudinea a afectat și alte materii prime, precum metanolul. China, deși cel mai mare producător mondial, are nevoie de „importuri considerabile” de metanol, conform presei locale. Rezervele portuare au scăzut, iar prețurile au crescut. Generalul de brigadă al Gardienilor Revoluției din Iran, Ebrahim Yabari, a anunțat că nu va permite trecerea „nici măcar a unei picături de petrol” prin strâmtoare. Pe de altă parte, președintele american Donald Trump a declarat că marina americană va începe să escorteze petrolierele prin zonă, „dacă va fi necesar”.
