Conform Antena 3: Corpul uman îmbătrânește în două etape critice, arată un nou studiu
Un studiu recent, publicat în „Nature Aging”, relevă faptul că organismul uman suferă modificări moleculare și microbiene abrupte la vârstele de 44 și 60 de ani. Cercetarea, realizată de o echipă de la Universitatea Stanford, arată că acest proces de îmbătrânire nu este unul lent și gradual, ci este marcat de două perioade distincte de schimbare rapidă.
Momentele cheie ale îmbătrânirii
Studiul, coordonat de Michael Snyder, șeful catedrei de genetică de la Facultatea de Medicină a Universității Stanford, a analizat date provenind de la persoane cu vârste cuprinse între 25 și 75 de ani. Cercetătorii au examinat moleculele implicate în procesul de îmbătrânire, inclusiv cele care alcătuiesc microbiomul. Rezultatele au arătat că 81% dintre aceste molecule nu urmează un tipar predictibil și cronologic. În schimb, corpul uman trece prin două etape majore de schimbare. Aceste modificări moleculare și microbiene se petrec la vârstele de 44 și 60 de ani, marcând momente critice în procesul de îmbătrânire.
Impactul microbiomului
Microbiomul uman, compus din trilioane de microorganisme, joacă un rol crucial în sănătate. Acesta include bacterii, ciuperci și virusuri, localizate în principal în intestine. Aceste microorganisme ajută la absorbția nutrienților și la producerea de vitamine. De asemenea, microbiomul are un impact semnificativ asupra sistemului imunitar, stării de spirit și funcționării creierului. Perturbarea echilibrului dintre microbii benefici și cei dăunători, cauzată de factori precum antibioticele, stresul sau o alimentație deficitară, poate afecta diverse funcții ale organismului. De aceea, importanța probioticelor, a alimentelor fermentate și a fibrelor alimentare este recunoscută, acestea fiind considerate combustibil pentru acest ecosistem intern.
Relația dintre îmbătrânire și bolile cardiovasculare
Studiul a scos în evidență legătura dintre modificările moleculare și bolile cardiovasculare, una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial. Moleculele legate de aceste afecțiuni au înregistrat schimbări semnificative în cele două intervale de vârstă evidențiate. De asemenea, s-au observat modificări importante ale moleculelor legate de funcția imunitară, mecanismul de apărare al organismului. Cercetătorii au fost conduși spre această direcție după ce au observat o creștere bruscă, nu graduală, a riscului de afecțiuni legate de vârstă, precum boala Alzheimer și bolile cardiovasculare. Studiul s-a bazat pe datele colectate de la 108 participanți, analizate de-a lungul mai multor ani.
Dr. Xiaotao Shen, din echipa de la Stanford, a remarcat modificări în metabolismul alcoolului, al cafeinei și al lipidelor, dar și în sănătatea pielii și a mușchilor, la persoanele aflate în deceniul al cincilea. Pentru cei aflați în deceniul al șaptelea, s-au observat modificări în metabolismul carbohidraților și al cafeinei, în reglarea imunitară, în funcția renală, în bolile cardiovasculare și în sănătatea pielii și a mușchilor.
Conform profesorului Snyder, stilul de viață ar putea contribui la aceste schimbări. De exemplu, consumul excesiv de alcool, frecvent la persoanele de la mijlocul deceniului al cincilea, poate influența metabolismul. Studiul va continua să analizeze modul în care factori precum alimentația, exercițiile fizice și gestionarea stresului interacționează cu procesul de îmbătrânire.
Sursa: Antena 3
