Conștiința umană: O nouă perspectivă asupra morții
Un studiu recent, prezentat în cadrul unei conferințe științifice, sugerează că creierul uman ar putea rămâne activ și conștient pentru o perioadă de timp, de la minute la ore, după ce o persoană este declarată decedată de către medici. Cercetările au analizat experiențele persoanelor care au supraviețuit unui stop cardiac, determinând o reevaluare a conceptului de „moarte cerebrală” și a momentului exact al acesteia.
Anna Fowler, cercetătoare la Universitatea de Stat din Arizona, a subliniat că procesul de tranziție de la viață la moarte ar putea fi mai gradual decât se credea anterior. „Dovezile emergente sugerează că funcțiile biologice și neuronale nu încetează brusc. În schimb, ele scad de la minute la ore, ceea ce sugerează că moartea se desfășoară ca un proces, mai degrabă decât ca un eveniment instantaneu”, a explicat aceasta în cadrul reuniunii Asociației Americane pentru Avansarea Științei.
Momentul morții, redefinit
Studiile efectuate asupra pacienților care au suferit stop cardiac au relevat că unii dintre supraviețuitori își amintesc experiențe conștiente în perioadele în care nu mai exista activitate corticală. Până la 20% dintre aceștia ar putea avea percepții verificabile în acele momente. Fowler consideră că „elementele conștiinței pot exista pentru scurt timp dincolo de activitatea măsurabilă a creierului”, sugerând astfel că „moartea, considerată mult timp absolută, este în schimb o condiție negociabilă”.
Această nouă perspectivă asupra morții ar putea influența modul în care medicii abordează resuscitarea și momentul în care se începe recoltarea de organe pentru donare. Un studiu din 2023 publicat în revista Resuscitation a constatat că „conștiința, vigilența și procesele cognitive pot apărea în timpul stopului cardiac” timp de până la o oră, chiar în timpul resuscitării cardiopulmonare.
Moartea, un proces cu etape?
Cercetătoarea Anna Fowler propune o abordare similară celei folosite în cazul cancerului, sugerând că moartea ar putea fi împărțită în diferite faze. Această perspectivă ar putea conduce la o mai bună înțelegere a procesului și la o abordare mai precisă a momentului decesului, inclusiv în ceea ce privește deciziile legate de donarea de organe. „Înțelegerea momentului biologic al decesului poate ajuta la asigurarea faptului că aceste decizii sunt luate cu acuratețe științifică și claritate etică”, a precizat cercetătoarea.
În prezent, se desfășoară cercetări suplimentare pentru a evalua care este cel mai potrivit moment pentru a începe procedura de recoltare a organelor de la donatori după deces.
