Concediu plătit pentru victimele violenței domestice: O măsură legislativă promite sprijin, dar ridică semne de întrebare
O inițiativă legislativă recentă, depusă la Parlament, propune o schimbare semnificativă în Codul Muncii, menită să ofere un sprijin concret victimelor violenței domestice, ale agresiunilor sexuale și părinților copiilor victime ale unor astfel de fapte. Proiectul de lege prevede acordarea a 10 zile de concediu plătit angajaților afectați, având ca scop facilitarea accesului la asistență medicală, psihologică și juridică. Măsura, inițiată de parlamentari AUR, a fost primită cu un amestec de entuziasm și rezerve din partea specialiștilor și a avocaților.
Conform expunerii de motive, scopul este de a oferi un răgaz angajaților pentru a se reface emoțional și psihic, fără teama de a-și pierde locul de muncă sau veniturile. În prezent, legislația românească nu prevede în mod explicit un astfel de drept, deși impactul violenței asupra vieții profesionale este adesea devastator. Inițiatorii citează exemple pozitive din alte țări, precum Canada, Noua Zeelandă, Australia și Franța, unde astfel de măsuri sunt deja implementate.
10 zile, suficient pentru vindecare? Reacția psihologilor
Reacțiile specialiștilor au fost mixte, unii salutând inițiativa, în timp ce alții au subliniat necesitatea unei abordări mai aprofundate. Psihologul clinician Radu Leca a declarat că, deși ideea este benefică, cele 10 zile de concediu sunt insuficiente pentru o recuperare reală. „Refacerea emoțională presupune mai multe etape. Prima este evaluarea realizată de un psiholog clinician, care poate dura mai multe ședințe și se finalizează cu un raport și un diagnostic. În funcție de rezultat, urmează psihoterapia, sistemică de familie sau cognitiv-comportamentală,” a explicat acesta.
Psihologul a evidențiat, de asemenea, riscul stigmatizării la locul de muncă. În opinia sa, confidențialitatea informațiilor legate de concediu ar putea fi greu de menținut, odată ce documentele ajung în departamentele de resurse umane. „Din momentul în care astfel de acte sunt gestionate administrativ, oamenii vor începe să vorbească. De aici până la bârfă este un pas foarte mic. În final, persoana afectată poate ajunge izolată sau privită diferit,” a avertizat Radu Leca. Acesta a pledat pentru includerea acestui tip de absență sub forma unui concediu medical, fără a fi necesară dezvăluirea motivului real al absenței.
Avantaje și vulnerabilități: Punctul de vedere al avocaților
Avocatul Marius Stanciu a subliniat atât avantajele, cât și potențialele vulnerabilități ale proiectului de lege. „Legea recunoaște că trauma continuă și nu se oprește când victima se întoarce la job. Victimele au nevoie de timp concret pentru a accesa servicii medicale, juridice și psihologice fără a fi penalizate financiar,” a declarat acesta. Adoptarea unei astfel de măsuri ar alinia România altor state care tratează cu seriozitate protecția persoanelor vulnerabile.
Cu toate acestea, avocatul a atras atenția asupra posibilelor probleme practice. Lipsa unor mecanisme specifice de compensare, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, ar putea genera dificultăți. De asemenea, modul în care este definită „proba acceptabilă” pentru a justifica concediul ar putea genera litigii și abuzuri.
Proiectul de lege așteaptă acum dezbaterile parlamentare. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie adoptat de Parlament, promulgat de președinte și publicat în Monitorul Oficial, urmând să intre în vigoare la 30 de zile de la publicare. Rămâne de văzut dacă forma finală a legii va reuși să găsească un echilibru între sprijinul real oferit victimelor și protejarea angajatorilor și a angajaților împotriva eventualelor abuzuri.
