Bucureștiul, un oraș european cu risc seismic ridicat, la aproape jumătate de secol de la cutremurul din ’77
La aproape cinci decenii de la seismul devastator din 4 martie 1977, Bucureștiul rămâne un oraș cu un risc seismic semnificativ. Numeroase clădiri istorice și imobile neconsolidate sunt vulnerabile în fața unui cutremur major, îngrijorare accentuată de ritmul lent al procesului de consolidare. Autoritățile sunt conștiente de această situație, dar progresele sunt insuficiente pentru a reduce riscurile existente.
Clădiri cu risc ridicat: o radiografie a situației actuale
Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) a prezentat date alarmante despre starea clădirilor din București. Conform acestor date, 349 de clădiri sunt clasificate în clasa I de risc seismic (RS1), ceea ce înseamnă un risc major de prăbușire în cazul unui cutremur puternic. Un număr de 366 de imobile se încadrează în clasa a II-a (RS2), cu posibile degradări structurale grave. Totodată, 113 clădiri prezintă degradări moderate (RS3), iar doar 9 clădiri sunt considerate cu risc redus (RS4).
Analizele relevă, de asemenea, că peste 1.500 de clădiri nu au o încadrare seismică actualizată. Un număr limitat de imobile, doar 95, au fost consolidate integral sau parțial. Clădirile încadrate în clasa I de risc seismic, cele marcate cu „bulina roșie”, prezintă un pericol real de prăbușire la un cutremur puternic. Legislația interzice desfășurarea activităților cu aglomerări mari de persoane în aceste clădiri, cum ar fi cinematografe, teatre sau restaurante.
Zonele cele mai vulnerabile din capitală
Mai multe zone centrale din București se află sub o atenție specială din cauza vulnerabilității clădirilor. Printre acestea, se numără centrul vechi și zona Universității, străzile Academiei, Lipscani și Bărăției, Piața Sfântu Gheorghe, bulevardele Magheru, Romană și Lascăr Catargiu, Calea Victoriei și împrejurimile, precum și zonele Moșilor – Colentina și Grivița – Gara de Nord. Majoritatea clădirilor din aceste zone au fost construite înainte de 1940 și au suferit deja daune în urma cutremurelor din 1940 și 1977.
Cu toate acestea, anumite clădiri au beneficiat de programe de consolidare finanțate din fonduri naționale și europene. Câteva exemple includ clădiri de pe Calea Griviței nr. 39, Piața Romană nr. 1, strada Tunari nr. 6, strada Sfânta Vineri nr. 5, bulevardul Lascăr Catargiu nr. 11A și strada Mihai Eminescu nr. 127.
Primăria Capitalei a anunțat recent un nou program de consolidare a clădirilor cu risc seismic, cu finanțare asigurată prin fonduri europene.
