Conform Digi24: Al doilea reactor de la Centrala Nucleară de la Cernavodă nu va putea fi repornit în următoarele 10 zile, din cauza scăderii continue a nivelului Dunării. Prognozele hidrologice nu indică condiții favorabile reluării funcționării în acest interval, a declarat Romeo Urjan, directorul Centralei Nucleare Electrice (CNE) Cernavodă. Această situație marchează, în premieră, oprirea simultană a ambelor unități de la Cernavodă, de la punerea în funcțiune a celui de-al doilea reactor.
Probleme hidrologice determină oprirea reactorului 2
Directorul CNE Cernavodă a explicat că decizia de oprire, luată după evaluarea prognozelor hidrologice, a fost necesară pentru a funcționa în siguranță. Romeo Urjan a precizat că, în prezent, reactorul 2 funcționează în condiții normale, fără probleme de securitate nucleară sau urgență. Motivația opririi este legată strict de cantitatea de apă necesară pentru răcire, care nu mai este suficientă pentru a susține producția normală de energie electrică.
Prognozele primite de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor indică o tendință de scădere a debitului și nivelului Dunării pentru următoarele 10 zile. Această perioadă de timp este cea pentru care se dețin prognoze suficient de exacte pentru a lua decizii operative. Astfel, reluarea funcționării reactorului 2 nu este posibilă în acest interval.
Eforturi pentru prelungirea funcționării și perspective de viitor
Directorul CNE Cernavodă a subliniat că operațiunile realizate recent în zona Bala, precum dragarea, derocarea și scufundarea barjelor, au permis menținerea în funcțiune a reactorului pentru aproximativ o săptămână suplimentar. Fără aceste intervenții, unitatea 2 ar fi trebuit oprită cu circa șase zile mai devreme, conform estimărilor inițiale. Scufundarea barjelor a adus o creștere temporară a nivelului apei, dar o parte din câștig a fost pierdută rapid, fenomen ce este încă analizat.
Romeo Urjan consideră că România trebuie să ia în calcul investiții suplimentare pentru protejarea funcționării centralei nucleare în contextul schimbărilor climatice și al frecvenței crescute a perioadelor de secetă. El a menționat că centrala a fost proiectată în anii ’80, luând în calcul un debit scăzut la 30 de ani. În contextul actual, cu fenomene meteo extreme tot mai dese, este necesară o adaptare.
Soluții propuse pentru asigurarea funcționării pe termen lung
În ceea ce privește dezvoltarea reactoarelor 3 și 4, directorul CNE Cernavodă a indicat proiectul hidrotehnic de la Bala ca o posibilă soluție viabilă. Acesta ar asigura funcționarea optimă a celor patru unități nucleare.
Directorul CNE Cernavodă a explicat și diferențele față de centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria, care rezistă mai mult la scăderea nivelului Dunării. Principala cauză o reprezintă proiectul instalației de răcire, amplasarea pompelor de răcire și derivația canalului Dunăre-Marea Neagră, care, în cazul Cernavodă, are un debit mai mic comparativ cu amplasarea direct pe Dunăre a centralei bulgare. De asemenea, Kozlodui dispune de o stație de pompare cu pompe mai puternice și un canal de derivație din Dunăre, ceea ce permite o funcționare la niveluri mai scăzute.
Aplicarea unei soluții similare celei din Bulgaria la Cernavodă nu este fezabilă în prezent, deoarece ar presupune oprirea reactoarelor pentru mai multe luni. Totuși, există alte metode de construcții hidrotehnice pe Dunăre care ar putea devia debitul spre Cernavodă și crește nivelul apei.
Sursa: Digi24
