O echipă de cercetători a reușit un pas remarcabil în cercetarea diabetului de tip 1, vindecând boala la șoareci fără a utiliza imunosupresoare pe termen lung. Această descoperire, publicată recent și amplu mediatizată, oferă speranțe pentru dezvoltarea unor noi tratamente pentru diabetul de tip 1 la oameni. Cercetarea, prezentată inițial de Live Science, implică crearea unui sistem imunitar „hibrid” care acceptă transplantul de celule producătoare de insulină fără a declanșa o reacție de respingere.
Cum funcționează noul tratament
Diabetul de tip 1 este o boală autoimună în care sistemul imunitar al organismului atacă și distruge celulele beta din pancreas, responsabile de producerea insulinei. Fără insulină, glucoza nu poate fi transportată în celule pentru a fi folosită ca energie, ceea ce duce la creșterea nivelului de zahăr din sânge și la diverse complicații grave. În prezent, tratamentul standard implică administrarea de insulină pe viață. O strategie promițătoare este transplantul de celule pancreatice (insule), dar această procedură necesită administrarea de medicamente imunosupresoare pentru a preveni respingerea celulelor transplantate.
Noul studiu adoptă o abordare inovatoare. Cercetătorii au „reeducat” sistemul imunitar al șoarecilor, în loc să-l suprime complet. Au utilizat o combinație de anticorpi, radiații în doze mici și un medicament pentru artrită reumatoidă, cunoscut sub numele de baricitinib. Această metodă a permis introducerea celulelor donatorului fără a distruge complet imunitatea existentă a șoarecilor. Astfel, s-a creat un sistem imunitar mixt care recunoaște celulele transplantate ca fiind proprii.
Etapele experimentului și rezultatele
Procesul a durat aproximativ 12 zile, timp în care sistemul imunitar al șoarecilor nu a fost complet distrus. Doza de radiații utilizată a fost mai mică decât cea aplicată în mod obișnuit în transplanturile de măduvă osoasă. După 20 de săptămâni de la procedură, șoarecii continuau să producă insulină, iar analizele au arătat că sistemul lor imunitar funcționa în mod normal, nerecunoscând celulele transplantate ca „străine”.
Cu toate că rezultatele sunt promițătoare, există numeroase obstacole înainte ca această metodă să poată fi aplicată la oameni. Unele dintre substanțele utilizate în studiu nu sunt aprobate pentru utilizare la pacienți. De asemenea, este necesar ca celulele stem și celulele pancreatice să provină de la același donator, iar resursele sunt, deja, limitate. O altă provocare majoră este menținerea echilibrului sistemului imunitar mixt pe termen lung. La șoareci, acest echilibru a fost menținut, dar la oameni, acest lucru ar trebui să dureze decenii. Pierderea acestui echilibru ar putea duce la respingerea celulelor transplantate sau la alte reacții periculoase. Echipa de cercetători, inclusiv Dr. John DiPersio, oncolog la Universitatea Washington din St. Louis, care nu a participat la studiu, consideră că descoperirea reprezintă un progres semnificativ în lupta împotriva diabetului de tip 1. Cu toate acestea, este nevoie de mai multe cercetări pentru a confirma siguranța și eficacitatea acestei metode pe termen lung. Studiile viitoare vor explora fezabilitatea și siguranța acestei abordări la oameni.Perspective și provocări viitoare
