Conform Romania-insider.com: Bătălie mare pe paturi studențești: Cât de acoperită este cererea în marile orașe universitare din România?
Nevoia de spații de cazare pentru studenți în România depășește semnificativ oferta, în special în marile centre universitare. Bucureștiul, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași se confruntă cu un deficit, cu un raport mediu de aproximativ 4 studenți pe un loc disponibil, fie el public sau privat. Această situație plasează studenții români într-un context diferit față de colegii lor din țări precum Polonia, unde raportul este aproape dublu.
O piață a cazării preponderent publică
Analiza pieței de cazare studențească realizată de Cushman & Wakefield Echinox relevă că aproximativ 94% din totalul paturilor identificate sunt în căminele studențești publice, în timp ce doar 6% reprezintă capacitatea din spații private, dedicate exclusiv studenților. Acest dezechilibru subliniază rolul dominant al statului în asigurarea locurilor de cazare.
Clasamentul orașelor după competiția pentru un loc de cazare este condus de București, unde la fiecare pat disponibil se luptă aproximativ 5 studenți. Acesta este urmat îndeaproape de Cluj-Napoca, cu un raport de 4,5 studenți/pat, și Timișoara, cu 4,3. Iașiul pare să aibă cea mai bună rată de acoperire, cu aproximativ 3,4 studenți la un pat, atât în sectorul public, cât și în cel privat.
Diferențe notabile între orașe și țări
În termeni absoluți, Bucureștiul dispune de cel mai mare stoc de cazare, cu aproximativ 32.300 de paturi publice și cel puțin 4.700 private, însă numărul studenților este și el cel mai mare, ajungând la 187.677. Iașiul oferă aproximativ 16.500 de paturi, majoritatea publice, pentru 57.004 studenți. Cluj-Napoca are 14.800 de locuri publice și circa 700 private pentru 70.617 studenți, iar Timișoara dispune de aproximativ 10.700 de paturi, preponderent publice, pentru 45.749 de studenți.
Vlad Săftoiu, Head of Research la Cushman & Wakefield Echinox, a subliniat: „Iași, Timișoara și Cluj-Napoca au o capacitate combinată de locuințe studențești publice mai mare decât Bucureștiul, în timp ce capitala concentrează aproape 90% din paturile private cuantificate în cele 4 orașe.”
Comparativ cu Polonia, unde la fiecare pat sunt aproximativ 10,8 studenți, situația din România, cu 4,5 studenți/pat, pare mai favorabilă. De asemenea, piața privată de cazare studențească din Polonia reprezintă 23% din total, spre deosebire de România, unde acest segment este sub 10%. Cehia, cu Praga și Brno ca centre universitare majore, prezintă tendințe similare cu România, inclusiv un număr mare de studenți și o ofertă de cazare ce include atât spații publice, cât și private.
Costurile cazării, un alt factor de diferențiere
Un alt aspect unde România se distinge este legat de costurile cazării. În București, tarifele pentru cazarea publică pornesc de la aproximativ 50 de euro și pot ajunge la 80 de euro pe lună de persoană, în timp ce cele private variază între 100 și aproximativ 300 de euro. Aceste prețuri sunt considerabil mai mici comparativ cu media din Polonia, unde chiria lunară în căminele publice se situează în jur de 190 de euro, iar în cele private, în jur de 550 de euro.
Este important de menționat că aceste diferențe de cost reflectă și variații în ceea ce privește calitatea, facilitățile și serviciile oferite. De asemenea, comparațiile între țări trebuie să țină cont de întregul peisaj imobiliar, unde căminele studențești și spațiile private dedicate se alătură opțiunilor de închiriere tradițională și apartamente comune.
În București, numărul total de studenți înregistrați depășește 187.000, în timp ce oferta totală de cazare, publică și privată, acoperă doar 19,7% din acest număr.
Sursa: Romania-insider.com
