Ora de vară ne dă peste cap ceasul biologic: Cum ne afectează schimbarea orei
Trecerea la ora de vară, un eveniment obișnuit în calendarul nostru, are consecințe directe asupra ritmurilor circadiene, sistemul intern care ne dictează somnul, energia și starea de spirit. În timp ce mulți se bucură de serile mai lungi, organismul trece printr-o perioadă de adaptare, cu potențiale efecte asupra sănătății.
De peste un secol, schimbarea sezonieră a orei a fost adoptată în diverse țări, inițial ca măsură de economisire a energiei, în timpul Primului Război Mondial. Ulterior, această practică a fost reluată în anii 1970 în multe state. Odată cu trecerea la ora de vară, organismul este supus unui proces de recalibrare, în special primăvara, când ceasul este dat cu o oră înainte.
Cum ne afectează defazarea ceasului intern
Ritmurile circadiene, acest mecanism intern, funcționează pe un ciclu de aproximativ 24 de ore, fiind puternic influențat de lumina naturală. Perturbarea acestui sistem poate genera probleme cu somnul, dificultăți de concentrare și dezechilibre emoționale. Adaptarea la noua oră poate dura aproximativ o săptămână pentru majoritatea oamenilor, însă pentru unii, acest proces poate fi mult mai lung.
Jeffrey Kelu, cercetător postdoctoral la King’s College din Londra, a declarat pentru Euronews Health că „Majoritatea oamenilor se adaptează în aproximativ o săptămână. Există însă persoane pentru care ajustarea durează săptămâni sau chiar luni.” El a subliniat, de asemenea, influența geneticii asupra modului în care reacționăm la schimbarea orei. Schimbarea de primăvară a fost asociată cu o creștere temporară a accidentelor rutiere, a infarcturilor și a episoadelor depresive.
Lumina prelungită și impactul asupra somnului
Odată cu venirea orei de vară, serile devin mai luminoase, aducând cu sine și o expunere mai mare la lumină naturală. Aceasta poate duce la amânarea instalării somnului. Lumina inhibă secreția de melatonină, hormonul esențial pentru pregătirea corpului pentru odihnă.
Pentru a favoriza un somn de calitate, experții recomandă întunecarea completă a dormitorului, astfel încât organismul să primească semnale clare că este momentul de odihnă. Stabilirea unui program regulat, cu ore fixe de culcare și trezire, este un alt element cheie pentru menținerea sănătății ritmurilor circadiene.
Implicațiile pentru sănătate și discuțiile la nivel european
Păstrarea unui ritm circadian stabil este asociată cu o funcționare optimă a organismului. Încălcarea acestor ritmuri, prin somn neregulat, alimentație dezordonată sau lucrul în schimburi, poate crește riscul de obezitate, boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și hipertensiune. Studii recente indică, de asemenea, o legătură între dezechilibrul ritmurilor circadiene și afecțiunile neurodegenerative. Cercetătorii au demonstrat că persoanele care respectă un program de somn constant pot beneficia de o speranță de viață mai mare și o stare generală de sănătate îmbunătățită.
În pofida beneficiilor și a riscurilor, dezbaterile privind eliminarea schimbării orei continuă la nivel european. În 2018, Comisia Europeană a propus renunțarea la acest sistem, după ce o consultare publică a arătat un sprijin majoritar pentru această idee. Decizia finală a fost amânată, iar statele membre nu au ajuns la un acord. Numeroși cercetători sugerează menținerea permanentă a orei de iarnă, pentru a se alinia mai bine cu ritmul natural al organismului.
Sursa: Doctorulzilei.ro
