Conform Techzoom.ro: Comisia Europeană lansează un nou Cod de bune practici pentru a combate conținutul fals generat de Inteligența Artificială. Măsurile, prezentate în forma lor finală, vor ghida companiile tehnologice spre transparență, pregătind terenul pentru obligațiile stricte ce vor intra în vigoare în august 2026 prin Regulamentul European privind Inteligența Artificială, cunoscut sub numele de AI Act.
Transparența, piatră de temelie în era digitală
Noul cod, dezvoltat de un grup de șase experți independenți și validat printr-o consultare publică la care au participat peste 180 de organizații, tratează riscul major al estompării graniței dintre realitate și producțiile algoritmice. Obiectivul declarat de Executivul comunitar este de a proteja încrederea cetățenilor europeni.
„Europenii au dreptul de a ști dacă ceea ce văd, aud sau citesc a fost creat sau modificat de IA, în special atunci când un astfel de conținut poate modela dezbaterea publică. Transparența este modul în care protejăm încrederea”, au transmis oficialii de la Bruxelles. Așadar, începând cu luna august a acestui an, marcarea conținutului generat sau manipulat de IA va deveni o obligație, nu o opțiune.
Deepfake-urile și roboții de chat, sub lupa transparenței
Regulamentul AI Act impune ca deepfake-urile video sau audio, imaginile trucate și textele generate artificial să fie semnalate explicit, în special atunci când pot influența opinia publică sau informarea cetățenilor. De asemenea, publicul va trebui informat imediat în cazul interacțiunilor cu sisteme IA interactive, precum roboții de chat (chatbots).
Aceste măsuri vizează prevenirea inducării în eroare a utilizatorilor și asigurarea unei dezbateri publice informate și oneste. Demersul UE subliniază importanța clarității în peisajul informațional digital în continuă schimbare.
Responsabilități clare pentru lanțul de creație și diseminare
Codul de bune practici are o structură duală, împărțind responsabilitățile între dezvoltatorii de sisteme IA și utilizatorii acestora. Prima secțiune vizează furnizorii de sisteme IA, care vor trebui să implementeze soluții tehnice de tip watermark (amprentă digitală) pentru conținutul audio, video, imagini sau text. Aceste marcaje trebuie să fie robuste, interoperabile și detectabile automat de alte sisteme software.
Cea de-a doua secțiune se adresează operatorilor, entitățile care folosesc tehnologiile IA pentru a disemina informații. Aceștia vor fi obligați să aplice etichete vizibile și ușor de înțeles pe orice conținut falsificat, în special dacă subiectul este de interes public și materialul nu a trecut prin procese tradiționale de revizuire umană sau control editorial. Uniunea Europeană a creat chiar și un set de pictograme standardizate pentru a facilita această semnalizare vizuală a utilizatorilor.
Voluntariat cu beneficii juridice clare
Deși aderarea la Codul de bune practici este inițial voluntară, semnatarii care respectă normele stabilite vor fi considerați, automat, în conformitate cu obligațiile legale impuse de AI Act începând cu 2 august 2026. Această prevedere simplifică semnificativ procesul de conformare și oferă securitate juridică companiilor pe teritoriul statelor membre UE.
Prin contrast, companiile care optează pentru alte metode de conformare vor trebui să își demonstreze individual eficiența măsurilor în fața autorităților naționale de supraveghere a pieței. Codul va fi analizat pentru aprobare finală de către Comisie și Consiliul pentru Inteligență Artificială (AI Board), urmând să fie completat de ghiduri metodologice suplimentare. Acest demers consolidează poziția Europei ca pionier global în reglementarea tehnologiilor avansate, punând siguranța utilizatorului și acuratețea informației în centrul tranziției digitale.
Sursa: Techzoom.ro
