Războiul din Iran, declanșat la patru ani după conflictul din Ucraina, ilustrează o realitate dură: resursele naturale rămân un factor crucial în geopolitică, indiferent de viziunile despre o lume post-combustibili fosili. Uniunea Europeană, care a încercat să își reducă dependența de petrol și gaze prin programul „Green Deal”, pare să fi fost prinsă pe picior greșit în fața noilor realități.
Dependența de resurse și noii actori globali
După izbucnirea războaielor din Ucraina și Iran, strategiile europene au fost puse la încercare, în condițiile creșterii economice a Chinei și a consumului său energetic masiv. În pofida discuțiilor despre energie verde, dependența de combustibilii fosili a crescut, mai ales odată cu intrarea pe piață a unor mari consumatori precum China și țările BRICS. În timp ce UE a reușit să-și reducă ușor consumul, China a înregistrat o creștere spectaculoasă, de la 2 milioane de barili de petrol pe zi în 1990 la 17 milioane astăzi.
Creșterea consumului mondial de petrol, la peste 100 de milioane de barili pe zi, reflectă ascensiunea Chinei ca jucător global, dar și a altor puteri economice precum India, Turcia sau Brazilia. Istoricul american Anne Applebaum, invitată recent la București, a subliniat progresul economic al țărilor din Europa Centrală și de Est în ultimele trei decenii, dar a atras atenția asupra legăturii dintre aceste evoluții și reconfigurarea puterilor economice mondiale.
Ungaria vs. România: Companii locale și putere economică
Analiza comparativă a economiilor din regiune scoate în evidență diferențe semnificative. Deși România a depășit Ungaria la PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare, companiile maghiare au o putere economică superioară. „Puterea unei economii este dată de companiile locale, care pun valoare adăugată peste resursele locale sau de import, nu de exporturi de marfă brută”, se arată în text.
Exemplul companiilor maghiare, precum MOL sau OTP Bank, contrastează cu puterea companiilor românești, ilustrând importanța dezvoltării companiilor locale puternice. Un PIB mai mare nu înseamnă neapărat o economie mai solidă. Ungaria, cu un PIB mai mic decât România, are companii puternice care generează venituri semnificative, în timp ce România se confruntă cu probleme de dezindustrializare și urbanizare.
Lupta pentru resurse: România și oportunitățile viitoare
Confruntările din Ucraina, Iran și Venezuela arată o competiție acerbă pentru resurse naturale. Cererea de petrol și gaze va continua să crească, cel puțin pentru următorul deceniu. România, cu resursele sale de petrol și gaze, are potențialul de a beneficia de această evoluție, cu condiția de a avea lideri care să formuleze politici în favoarea propriilor cetățeni și companii.
În prezent, România se pregătește să exploateze resursele de gaze din Marea Neagră, un pas care ar putea schimba dinamica economică a țării.
