Conform Digi24: Curtea Constituțională a României analizează astăzi contestațiile depuse împotriva noii Legi a integrității, un act normativ care a stârnit dezbateri aprinse în spațiul public și politic. Decizia Curții va avea un impact semnificativ asupra mandatelor aleșilor și asupra modului în care sunt reglementate declarațiile de avere și de interese.
Retroactivitatea sancțiunilor, miza principală a contestației
Una dintre cele mai controversate prevederi ale noii legi, denumită și „amendamentul Fritz”, se referă la aplicarea retroactivă a sancțiunilor pentru incompatibilitate și conflict de interese. Astfel, aleșii aflați în funcție care au fost declarați definitiv incompatibili sau în conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi ar urma să își piardă mandatul în termen de 30 de zile. Contestatarii, inclusiv un grup de 27 de senatori USR și PNL, invocă încălcarea Articolului 15 din Constituție, care stipulează că legea dispune numai pentru viitor. Ei susțin că această prevedere ar impune sancțiuni noi, precum pierderea mandatului curent, pentru fapte sau situații juridice deja soluționate conform legislației anterioare. Această măsură a fost interpretată de mulți ca având o țintă specifică, anume primarul Timișoarei, Dominic Fritz, dar și alți aleși locali în situații similare.
Declarațiile de avere ale partenerilor, un alt punct sensibil
O altă prevedere contestată la CCR vizează extinderea obligației de depunere a declarațiilor de avere și interese către persoanele care au „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii. Cunoscut drept „amendamentul Grădinaru”, acest articol ridică semne de întrebare din cauza lipsei unei definiții clare a ceea ce înseamnă o astfel de relație. Se invocă faptul că legea nu precizează durata conviețuirii sau existența unei gospodării comune, obligând practic persoanele vizate să se „autocalifice” ca subiecți ai legii, sub amenințarea unor sancțiuni. Președintele și opoziția susțin că publicarea nominală a averilor unor persoane private, care nu ocupă funcții publice, reprezintă o ingerință disproporționată în viața privată și încalcă standardele Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Această prevedere este considerată un „viciu agravat” față de o decizie anterioară a CCR, din mai 2025, întrucât impune răspunderea unei terțe persoane pentru o obligație pe care nu și-a asumat-o. Din punct de vedere politic, se consideră că măsura ar putea viza partenera președintelui Klaus Iohannis.
Contextul PNRR și presiunea fondurilor europene
Legea integrității este un jalon esențial în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar finalizarea sa este necesară până la sfârșitul lunii august pentru a debloca fonduri europene. Social-democrații acuză USR și PNL că, prin sesizarea la CCR, blochează primirea a 771 de milioane de euro din fondurile europene pentru a-și proteja liderii. Pe de altă parte, contestatarii afirmă că integritatea nu poate fi asigurată prin legi neconstituționale „date împotriva adversarilor politici” și că un act normativ viciat ar periclita oricum angajamentul României față de Comisia Europeană.
Disputa legală se desfășoară într-un context în care CCR a limitat deja caracterul public al informațiilor despre familie din declarațiile de avere. Agenția Națională de Integritate (ANI) și experții anticorupție avertizează că eliminarea transparenței averilor poate intra în contradicție cu angajamentele internaționale ale României față de organizații precum OCDE, GRECO și Comisia Europeană. Ultima decizie a Curții Constituționale va stabili dacă aceste prevederi vor intra în vigoare sau vor fi respinse.
Sursa: Digi24
