Cum gestionăm ura și tensiunile sociale la locul de muncă? Profesiunile medicale, HR și arta, față în față
În ultimii ani, societatea românească a fost puternic polarizată de diverse evenimente, de la pandemie până la dezbateri politice. Cum se reflectă aceste tensiuni în viața profesională și ce soluții există pentru a le gestiona? Acestea au fost câteva dintre întrebările cheie abordate în cadrul unei dezbateri recente, care a reunit specialiști din diverse domenii.
Răspunsuri la tensiunile sociale
Printre participantii la dezbatere s-au numărat Oana Popa, psihoterapeut și specialist în wellbeing, Andra Pintican, specialist HR, și actrița Ada Galeș. Fiecare invitată a oferit o perspectivă diferită asupra modului în care a gestionat tensiunile sociale și ura. Pentru Andra Pintican, echilibrul a fost găsit prin retragerea la țară. Ada Galeș a subliniat importanța blândeții și a empatiei în mediul teatral, unde, în ciuda divergențelor, colaborarea este esențială. „Suntem o instituție cu 400-500 de angajați, plus colaboratori. Practic e ca în societate și atunci există diviziuni și tabere. Dar noi lucrăm împreună la același spectacol și ne vedem în fiecare zi și trebuie să negociem lucrurile astea”, a explicat Ada Galeș. Oana Popa a evidențiat, la rândul ei, importanța acceptării și gestionării diferențelor, nu a evitării conflictelor.
Provocări și soluții în mediul profesional
În ceea ce privește problemele din cadrul companiilor și echipelor, Andra Pintican a atras atenția asupra necesității unei abordări mai aprofundate. „Mie mi-e foarte greu să vorbesc de problemele echipelor, pentru că o echipă e o microcultură și o microcultură e parte din cultură și cultura e parte din sistem”, a menționat specialistul în resurse umane. Andra a subliniat faptul că multe inițiative de wellbeing din companii nu au rezultatele scontate. „Problema este că noi venim cu soluții într-o cultură în care noi nu am vorbit numai niciodată de problemă”. Un alt aspect important menționat a fost negarea problemelor legate de sănătatea mintală, segregarea și regresia emoțională. Ada Galeș a vorbit despre mediul artistic, unde colaborarea este facilitată de profesionalism, chiar și în absența unor relații personale strânse. Oana Popa a accentuat, de asemenea, importanța reconstrucției sensului muncii pentru angajați, într-o eră dominată de tehnologie. „Rolul organizațiilor, al managerilor și al liderilor va fi să creeze acest sens pentru oameni, astfel încât să poată să ducă organizația către obiectivul propus, nu să se limiteze cum mulți ani noi ne-am uitat la KPI strict prin prisma cifrelor și a productivității”, a spus Oana Popa.
Sănătatea mintală la locul de muncă
Discuția a adus în prim-plan și importanța sănătății mintale la locul de muncă. Andra Pintican a prezentat proiectul „Rost de sănătate mintală”, care vizează formarea unor persoane în cadrul companiilor, pentru a oferi prim ajutor în cazuri de urgențe de sănătate mintală. „Acești oameni devin un fel de activator de integritate ai sănătății psihoemoționale la locul de muncă”, a explicat Andra. Oana Popa a subliniat efectele negative ale supra-solicitării și ale anxietății de performanță. „Provocarea pe care o văd acum în organizații este să reconstruiască sensul pentru oameni”, a menționat Oana Popa. Proiectul „Rost de sănătate mintală” continuă să se dezvolte, având ca scop îmbunătățirea suportului pentru sănătatea mintală în diverse companii.
