Conform Financialintelligence.ro: Gazele naturale produse în România, inclusiv cele din viitorul perimetru Neptun Deep, ar trebui să aibă ca primă destinație reindustrializarea țării, urmată de producția de energie electrică și, abia apoi, de asigurarea securității energetice regionale. Această ierarhie a fost propusă de Sebastian Burduja, consilier onorific al premierului și fost ministru al Energiei, în cadrul Forumului Gazelor Naturale organizat de Financial Intelligence.
Romgaz, potențial de „market maker” pe piața gazelor
Burduja a subliniat că România se află într-o poziție avantajoasă datorită producției interne de gaze, care acoperă în mare măsură consumul anual. Această independență parțială oferă premisa încheierii unor contracte pe termen lung și temperarea prețurilor, contrar volatilității pieței internaționale. Compania Romgaz, considerată bine gestionată, are potențialul de a deveni un actor cheie pe piața gazelor naturale, similar rolului pe care Hidroelectrica îl joacă pe piața de electricitate. Prin extinderea activității de furnizare, Romgaz ar putea acționa ca un „market maker”, influențând prețurile în sens pozitiv, în special atunci când acestea nu sunt dictate de factori interni.
Reindustrializarea, pârghie pentru reducerea deficitului comercial
Valorificarea resurselor de gaze în industria românească reprezintă o oportunitate economică majoră, în special în contextul deficitului comercial accentuat. Sebastian Burduja a evidențiat faptul că deprecierea leului nu a condus la o îmbunătățire a balanței comerciale, iar produsele petrochimice contribuie semnificativ la acest deficit. Gazele din Marea Neagră ar putea sta la baza dezvoltării unor noi capacități industriale cu valoare adăugată ridicată, transformând România, producător important de gaze în Uniunea Europeană, într-un jucător competitiv și în alte sectoare economice. Proiectul de preluare a combinatului Azomureș de către Romgaz, deja reluat în activitate, este văzut ca un model ce ar putea fi replicat în alte zone ale industriei.
Producția de electricitate și rolul regional, priorități secundare
Ca a doua prioritate în utilizarea gazelor naturale românești, Burduja a menționat producția de energie electrică, aducând în discuție proiecte precum cele de la Mintia și Iernut, precum și viitoarele grupuri pe gaz de la Turceni și alte capacități în curs de dezvoltare. Avertizând asupra complexității calendarizării acestor proiecte, fostul ministru a evitat să ofere noi termene, invocând experiența acumulată. Rolul regional al României, prin exporturi de gaze către statele vecine, reprezintă a treia prioritate. Aceasta ar contribui la securitatea energetică a regiunii, prin înlocuirea dependenței altor state de gazul rusesc cu cel provenit din surse românești, așa cum a menționat fostul ministru într-o discuție cu omologul său ungar, Peter Szijjarto. România, parte a sistemului energetic european, beneficiază de interconexiuni, care, în general, contribuie la securitatea energetică prin diversificarea rutelor și a surselor. Producția internă și dezvoltarea proiectului Neptun Deep oferă premisele încheierii unor contracte pe termen lung, la prețuri mai stabile, contracarând efectele crizelor internaționale și a prezenței gazelor lichefiate rusești pe piața europeană.
Sursa: Financialintelligence.ro
