Conform Digi24: Deficit bugetar redus, investiții crescute în primele nouă luni din 2026
România a înregistrat o îmbunătățire a situației bugetare în primele nouă luni ale anului 2026, deficitul bugetului general consolidat ajungând la 3,82% din PIB, o scădere semnificativă față de aceeași perioadă a anului precedent, când se situa la 5,35%. În același timp, investițiile publice au înregistrat o creștere substanțială, depășind 107 miliarde de lei. Aceste date, publicate de Ministerul Finanțelor, arată o direcție pozitivă, deși cheltuielile totale au depășit 600 de miliarde de lei, iar costurile cu dobânzile au atins un nivel considerabil.
În comparație cu anul anterior, deficitul s-a micșorat cu 1,53 puncte procentuale din Produsul Intern Brut. Această performanță este atribuită, în parte, creșterii veniturilor bugetare, care au avansat cu 11,8%, ajungând la peste 522 de miliarde de lei. Ca pondere în PIB, veniturile au urcat de la 24,4% la 25,4%.
Creșteri semnificative la încasările din TVA și fonduri europene
Ministerul Finanțelor raportează că veniturile din impozitul pe profit au crescut cu 8,7%, ajungând la peste 30 de miliarde de lei. O evoluție notabilă se înregistrează la încasările nete din taxa pe valoarea adăugată (TVA), care au crescut cu 24,8%, atingând 18,27 miliarde de lei. Această majorare este parțial influențată de modificările cotelor de TVA introduse prin Legea nr. 141/2025.
Un alt capitol unde se observă o dinamică pozitivă este cel al sumelor rambursate de Uniunea Europeană, care au înregistrat o creștere de 39,3%, ajungând la aproape 49 de miliarde de lei. Dintre acestea, o parte importantă, de peste 22 de miliarde de lei, provine din asistența financiară nerambursabilă aferentă Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Cheltuielile statului, în scădere procentuală din PIB, dar cu dobânzi în creștere
În ciuda creșterii veniturilor, cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au depășit 600 de miliarde de lei, reprezentând 29,2% din PIB. Aceasta marchează o ușoară scădere procentuală față de anul precedent, când cheltuielile au reprezentat 29,7% din PIB.
Cheltuielile de personal au înregistrat o scădere nominală de peste 4,5 miliarde de lei față de perioada similară a anului trecut, ajungând la aproximativ 122 de miliarde de lei. Ministerul Finanțelor explică această reducere prin măsuri de limitare a cheltuielilor salariale și prin ajustarea unor sporuri pentru anumite categorii de angajați din sectorul public. Pe de altă parte, cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 8,9%, ajungând la peste 77 de miliarde de lei, determinată în special de plăți mai mari în domeniul sănătății.
Un capitol care necesită atenție sporită este cel al cheltuielilor cu dobânzile, care au crescut semnificativ, ajungând la 50,63 miliarde de lei, cu peste 10,6 miliarde de lei mai mult decât în primele nouă luni ale anului 2025. Acestea au reprezentat 2,5% din PIB. Cheltuielile cu asistența socială au rămas, în mare, la același nivel ca anul trecut, însumând peste 187 de miliarde de lei.
Investiții publice în creștere și perspective pentru fondurile europene
Investițiile publice au fost un pilon important al execuției bugetare, ajungând la 107,77 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2026, o creștere de peste 25 de miliarde de lei față de perioada similară a anului precedent. O parte considerabilă din aceste fonduri a fost direcționată către proiecte finanțate din fonduri europene și prin PNRR.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat importanța monitorizării rezultatelor concrete ale investițiilor și necesitatea prioritizării proiectelor în funcție de impactul lor și de existența surselor de finanțare pentru finalizare.
România mai are de primit 6,43 miliarde de euro din PNRR. Din suma totală a planului, au fost încasate până în prezent 13,27 miliarde de euro, sub formă de granturi și împrumuturi. Următoarea cerere de plată, numărul 5, se află în evaluarea Comisiei Europene, iar o decizie este așteptată până la 20 noiembrie 2026. Ținta de deficit bugetar pentru întregul an 2026 este stabilită la 6,2% din PIB, iar Ministerul Finanțelor consideră necesară continuarea consolidării fiscale și în anul următor.
Sursa: Digi24
