Conform Buletin.de: Poluarea cu particule fine continuă să fie marea problemă a aerului în București și în județul Ilfov. Un raport recent al Asociației Ecopolis indică faptul că nivelurile de PM10 și PM2.5 depășesc frecvent limitele admise, punând sănătatea bucureștenilor în pericol. Deși dioxidul de azot se încadrează momentan în normele legale, noi standarde europene, valabile din 2030, arată că multe zone monitorizate vor suferi depășiri și la acest capitol.
Zonele cele mai afectate de poluarea cu particule fine
Raportul „Poluarea aerului în București și Ilfov – 2025”, bazat pe date din rețeaua națională de monitorizare a calității aerului, analizează concentrațiile de PM10, PM2.5 și NO2. Particulele PM10, cu diametrul sub 10 micrometri, provin în principal din traficul rutier, resuspendarea prafului și procesele de ardere.
Trei zone din Capitală și din împrejurimi au înregistrat un număr de zile în care concentrația zilnică de PM10 a depășit limita legală de 50 µg/m³, care permite maxim 35 de astfel de depășiri pe an. Astfel, Obor/Veranda a înregistrat 48 de zile, Colentina 47 de zile, iar Voluntari 39 de zile. Aceste trei locații reprezintă punctele critice care necesită analiză prioritară și măsuri concrete de reducere a emisiilor.
Cele mai mari concentrații de PM2.5, periculoase pentru sănătate
Particulele fine PM2.5, considerate cele mai dăunătoare pentru sănătate datorită capacității lor de a pătrunde adânc în sistemul respirator, au atins valorile cele mai ridicate în Chiajna-Militari, Vitan-Dudești, Colentina, Voluntari și Sintești. Oficial, stația B17 Vitan-Dudești este singura care depășește valoarea-limită anuală actuală.
Este relevantă diferența între sezonul rece și cel cald. În aproape toate stațiile monitorizate, concentrațiile de PM2.5 sunt aproape duble iarna, ceea ce sugerează o contribuție importantă a sistemelor de încălzire rezidențială și a altor surse de ardere, pe lângă traficul rutier.
În ceea ce privește dioxidul de azot (NO2), nicio stație nu depășește în prezent limita anuală de 40 µg/m³. Cele mai mari valori au fost înregistrate la Mihai Bravu (38,77 µg/m³), Universitate – Cercul Militar (38,34 µg/m³) și Bragadiru / Alexandriei (35,33 µg/m³). Însă, odată cu intrarea în vigoare, în 2030, a noii Directive europene, limita anuală pentru NO2 va scădea la 20 µg/m³. În acest scenariu, opt din cele 11 locații monitorizate ar depăși acest nou prag.
Raportul subliniază necesitatea unor politici publice clare pentru reducerea emisiilor provenite din transport, încălzirea rezidențială și alte surse locale de poluare. Astfel, Bucureștiul va putea respecta noile standarde europene și va diminua impactul negativ asupra sănătății populației.
Raportul complet realizat de Asociația Ecopolis poate fi consultat pe site-ul organizației.
Sursa: Buletin.de
