Conform Digi24: Românii și companiile au redus consumul de energie electrică în intervalul de vârf al serii cu aproximativ 200-300 MW, după apelurile autorităților pentru economisire. Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat vineri, 7 august, că această reducere a avut loc într-un moment dificil pentru sistemul energetic, afectat de seceta severă, temperaturi ridicate și posibilități limitate de import.
Reducerea consumului a fost observată în majoritatea serilor din această săptămână, consolidând eforturile de echilibrare a cererii și ofertei. Bolojan a mulțumit populației, companiilor și instituțiilor pentru responsabilitatea demonstrată în fața acestei provocări.
Reducere relevantă în orele de vârf
Consumul de energie electrică în timpul serilor a scăzut comparativ cu nivelurile obișnuite. Față de o medie de 7.700-8.000 MW în zile normale anul trecut, consumul actual a atins valori de 7.300-7.700 MW, reprezentând o diminuare semnificativă.
Premierul a explicat că, în condițiile în care producția internă este afectată de secetă, iar capacitatea de import este limitată, reducerea consumului este o soluție esențială. Aceasta permite menținerea echilibrului dintre cererea de energie și resursele disponibile la nivel național și regional.
Dezechilibrele sistemului energetic: zi vs. seară
Situația actuală nu reflectă neapărat o lipsă acută de capacitate de producție, ci mai degrabă o problemă de echilibrare a sistemului pe parcursul zilei. În timpul zilei, România poate înregistra o producție importantă, inclusiv din surse regenerabile precum cea fotovoltaică.
Seara, însă, odată cu scăderea producției solare și menținerea unui consum ridicat, apare un deficit. Problema ar fi fost gestionată mai ușor dacă România ar fi dispus de capacități de stocare adecvate pentru energia produsă în exces la prânz.
Întârzierile investițiilor în sectorul energetic
Premierul a subliniat că problemele actuale sunt parțial rezultatul unor decizii sau lipsei de decizii din anii precedenți în domeniul energetic. A criticat nivelul investițiilor realizate de companiile de stat, menționând că acestea nu își execută integral bugete de investiții, uneori realizând doar o treime din ele.
Dezvoltarea capacităților de producție regenerabile, precum cele fotovoltaice și eoliene, nu a fost însoțită suficient de rapid de investiții în tehnologii de stocare. Acest lucru a dus la situații în care energia produsă în orele de vârf este exportată la prețuri mici, în timp ce seara se importă la costuri mai ridicate.
Deși autoritățile au început să introducă scheme de finanțare ce includ componenta de stocare, efectele acestor investiții vor fi vizibile pe termen mediu și lung. România importă energie din țări precum Bulgaria, Grecia, prin intermediul Ungariei și Europei Centrale, dar și din Ucraina, atunci când aceasta dispune de disponibilități de export.
Seceta severă și temperaturile ridicate au un impact direct asupra producției hidroenergetice, iar nivelul scăzut al Dunării pune presiune suplimentară pe sistemul energetic. Starea de alertă în sectorul energetic a fost instituită tocmai pentru a gestiona aceste dificultăți.
Sursa: Digi24
