Conform HotNews: Impactul temperaturilor ridicate asupra economiei, semnalat de BNR
Temperaturile tot mai ridicate reprezintă o amenințare concretă pentru economia românească și europeană, afectând productivitatea muncii, sectorul agricol și chiar stabilitatea socială. Un raport recent al Băncii Naționale a României (BNR) publicat vineri detaliază aceste legături periculoase, calculând pierderi economice semnificative.
Metodologia elaborată de specialiștii BNR se bazează pe analize statistice complexe, utilizând ecuații care iau în considerare diverși factori precum ocuparea forței de muncă, rata șomerilor în rândul tinerilor neîncadrați în muncă și educație (NEET), accesul populației la servicii medicale și precipitațiile, alături de variabila centrală: modificarea temperaturii. Studiul a analizat date din 27 de țări europene, inclusiv un eșantion de 11 țări din Europa Centrală și de Est (ECE), unde este inclusă și România.
Pierderi economice estimate din cauza caniculei
Calculele efectuate de BNR indică faptul că o creștere cu un grad Celsius a dinamicii temperaturii, comparativ cu anul precedent, duce la o scădere cu aproximativ 0,4 puncte procentuale a ritmului anual de creștere a Produsului Intern Brut (PIB) pe locuitor. Mai mult, chiar și un nivel al temperaturii persistent ridicat, cu un grad Celsius peste medie, este corelat cu o performanță economică mai slabă, diminuând creșterea PIB pe locuitor cu circa 0,6 puncte procentuale.
Analiza subliniază că, deși o variație a numărului de zile cu căldură extremă pare să aibă un impact limitat asupra dinamicii PIB pe locuitor (-0,02 puncte procentuale pentru fiecare zi suplimentară), perioadele prelungite de caniculă, care depășesc o lună, au consecințe mult mai vizibile asupra ritmului economic. Acestea pot genera o încetinire a creșterii economice de aproximativ 0,5 puncte procentuale. Impactul este considerabil mai accentuat în regiunile mai puțin dezvoltate, unde scăderea estimată poate ajunge la circa 2,2 puncte procentuale.
Diferențe regionale și sectoriale
În ceea ce privește eșantionul mai restrâns, format din țări aflate într-un proces de convergență economică, cu o rată medie de creștere a PIB pe locuitor de aproximativ 5% în perioada 2000-2023, nu s-a identificat o relație statistic semnificativă la nivel general între evoluția temperaturii și dinamica PIB. Cu toate acestea, chiar și în aceste regiuni, o creștere a numărului de zile foarte calde are un efect negativ, redus, de aproximativ 0,05 puncte procentuale.
Situația devine mai complexă atunci când se analizează perioadele de cel puțin o lună cu temperaturi ridicate. Impactul negativ este din nou mai pronunțat în regiunile mai puțin dezvoltate, unde dinamica PIB pe locuitor înregistrează o scădere de aproximativ 2,3 puncte procentuale. În contrast, în regiunile unde ponderea agriculturii în economie este mai redusă, acest fenomen poate avea chiar un efect pozitiv, estimat la aproximativ 3 puncte procentuale.
România a înregistrat o creștere a temperaturii medii de 1,1 grade Celsius între perioadele 2000–2004 și 2019–2023. Raportul BNR subliniază că estimările indică o relație negativă între evoluția temperaturii și cea a PIB pe locuitor, cu efecte cele mai pronunțate în cazul episoadelor prelungite de căldură extremă, definite ca perioade în care numărul zilelor cu temperaturi medii peste 25 de grade Celsius depășește o lună pe an. Aceste condiții meteorologice severe au un impact semnificativ asupra creșterii economice, în special în regiunile mai puțin dezvoltate, atât la nivel european, cât și în Europa Centrală și de Est.
Sursa: HotNews
