Criza din Strâmtoarea Ormuz amenință recesiunea globală, avertizează Ken Griffin, CEO al Citadel
Criza din Strâmtoarea Ormuz, potențată de blocada impusă de Statele Unite ale Americii, ar putea declanșa o recesiune economică globală, avertizează Ken Griffin, CEO al fondului de investiții Citadel. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe economice la Washington, unde Griffin a subliniat impactul major pe care o posibilă blocare prelungită a strâmtorii l-ar avea asupra economiei mondiale.
Recesiune inevitabilă în scenariul blocadei prelungite
Potrivit lui Griffin, o blocadă de șase până la douăsprezece luni ar conduce inevitabil la o recesiune. Consecințele se vor resimți puternic la nivelul lanțurilor globale de aprovizionare. Totodată, o astfel de situație ar putea accelera tranziția către surse alternative de energie, precum cele regenerabile.
Șeful Citadel a subliniat că intervențiile militare americane ar fi putut preveni o înrăutățire a situației conflictuale din Orientul Mijlociu. Piețele financiare au arătat semne de revenire după șocul inițial, dar optimismul investitorilor rămâne fragil, dependent de durata conflictului. Analiștii economici avertizează că riscurile reale nu sunt încă pe deplin reflectate în cotațiile bursiere.
Presiuni pe prețul petrolului și tensiuni geopolitice
Prețul petrolului se menține ridicat, în jurul valorii de 100 de dolari pe baril, depășind considerabil nivelurile de dinaintea conflictului. Această evoluție pune o presiune suplimentară pe economiile globale, mai ales pe cele dependente de importurile de energie, în special din Asia.
Blocada impusă de Statele Unite ale Americii nu afectează doar Iranul, ci generează tensiuni semnificative în relațiile Washingtonului cu marile economii asiatice, precum China și India. China, principalul client al petrolului iranian, a reacționat dur la măsurile americane. Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a calificat decizia drept „periculoasă și iresponsabilă”. Totodată, Guo Jiakun a avertizat că aceasta nu face decât să „agraveze tensiunile”.
India este, de asemenea, afectată, fiind vulnerabilă la fluctuațiile pieței de energie. Recent, New Delhi a reluat importurile de petrol și gaze din Iran, în baza unor garanții privind siguranța transportului prin Strâmtoarea Ormuz.
China vs. India: strategii diferite în fața crizei energetice
Impactul crizei energetice este diferit pentru China și India. China este mai bine poziționată, datorită stocurilor semnificative de petrol, surselor de energie diversificate și capacității de a absorbi șocurile de pe piață. Datele companiei Windward arată că majoritatea petrolului iranian se îndreaptă către China.
India, în schimb, este mult mai expusă, cu importuri nete de petrol care reprezintă aproximativ 3,5% din PIB. Stocurile acoperă mai puțin de 60 de zile, iar dependența de energie externă este ridicată. Situația este critică în special în cazul gazului petrolier lichefiat (GPL), utilizat pe scară largă pentru consumul casnic.
Premierul Narendra Modi a subliniat importanța dialogului și a dezescaladării tensiunilor, în urma unei discuții cu Donald Trump.
