Una dintre cele mai controversate bancnote din istoria monedei euro, cea de 500 de euro, se apropie de dispariția completă din circulație. Această cupiură, adesea asociată cu activități ilegale, este retrasă treptat din sistemul bancar pe măsură ce ajunge în bănci. Decizia de a o scoate din uz a fost luată de Banca Centrală Europeană (BCE) în efortul de a combate infracționalitatea economică.
Simbolul sumelor mari plătite cash
Bancnota de 500 de euro a fost, multă vreme, un simbol al sumelor mari plătite cash. Valoarea sa ridicată, raportată la dimensiunea relativ mică, a făcut-o ideală pentru transportul unor sume considerabile de bani. Milioane de euro puteau fi stocate și mutate cu ușurință într-o geantă sau chiar un plic, fără a atrage atenția.
Acest avantaj a transformat bancnota într-o opțiune preferată a rețelelor infracționale. BCE a subliniat că decizia de a retrage bancnota nu a fost legată de designul său, ci de suspiciunile constante legate de facilitarea activităților ilegale.
Bancnota „bin laden”
Anchetatorii și autoritățile europene au poreclit adesea bancnota de 500 de euro „Bin Laden”. Această denumire nu se referă direct la teroristul Oussama Ben Laden, ci la faptul că bancnota era rar întâlnită în viața de zi cu zi, deși apărea frecvent în anchetele privind criminalitatea organizată, evaziunea fiscală și finanțările ilegale.
Europol a raportat că bancnota de 500 de euro reprezenta peste 30% din valoarea totală a numerarului aflat în circulație, deși majoritatea cetățenilor nu o foloseau în mod obișnuit. Practic, era „știută de toată lumea, dar văzută de aproape nimeni” în tranzacțiile uzuale.
Ce se întâmplă cu cei care mai dețin bancnote de 500 de euro
Producția și emiterea acestei bancnote au fost oprite din 2016, iar distribuirea a fost complet întreruptă în perioada 2018-2019. Cu toate acestea, cei care încă mai dețin astfel de bancnote nu își pierd banii.
Cupiura de 500 de euro își menține valoarea integrală și poate fi utilizată în continuare pentru plăți, depuneri în conturi sau schimburi la băncile centrale naționale, fără limită de timp. Prin această măsură, autoritățile europene urmăresc să reducă amploarea economiei subterane și să îngreuneze transportul sumelor mari de bani în afara circuitelor financiare oficiale.
