Conform Business-review.eu: România se confruntă cu o recuperare economică dificilă, marcată de consum intern slab, costuri energetice ridicate și consolidare fiscală, potrivit Băncii Mondiale. Instituția anticipează o recuperare graduală a activității economice începând cu anul 2027, dar avertizează că instabilitatea politică prelungită ar putea submina implementarea reformelor, absorbția fondurilor europene și încrederea investitorilor.
Prognoza Băncii Mondiale indică o contracție a economiei românești de 0,5% în 2026, urmată de o creștere de 1,7% în 2027 și 2% în 2028. Această estimare ia în calcul efectele combinate ale reducerii puterii de cumpărare a gospodăriilor, prețurilor energetice mai mari și ajustării fiscale, în timp ce investițiile vor oferi un anumit suport activității economice.
PIB-ul României a scăzut cu 0,7% în primele șase luni ale anului 2026 față de aceeași perioadă din anul precedent, consumul privat înregistrând o diminuare de 2,5%. Veniturile gospodăriilor au fost afectate de inflația ridicată, înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor, precum și de eliminarea plafoanelor la prețul energiei electrice în 2025. Pe de altă parte, investițiile au crescut cu 10,9% în aceeași perioadă, susținute de proiecte de infrastructură finanțate din fonduri UE, iar producția în construcții a avansat cu 12,3%. Totuși, activitatea industrială a scăzut cu 2,9%, din cauza costurilor energetice care au erodat marjele companiilor, iar comerțul cu ridicata și amănuntul s-a contractat cu 3,9%.
Raportul evidențiază, de asemenea, o deteriorare a competitivității costurilor României, inflația menținându-se peste nivelul partenerilor comerciali principali. O încetinire a importurilor a contribuit la o îmbunătățire a balanței nete a exporturilor, deși creșterea exporturilor a continuat să fie constrânsă.
Ajustarea fiscală progresează pe fondul cererii interne slăbite
Banca Mondială notează că România a înregistrat progrese în reducerea deficitului fiscal, acesta ajungând la 2% din PIB în primul semestru al anului 2026, aproape jumătate față de nivelul din perioada corespunzătoare a anului 2025. Potrivit raportului, ajustarea a fost susținută atât de reduceri de cheltuieli, cât și de venituri mai mari. Cheltuielile cu personalul din sectorul public au scăzut cu 3,9% anual, comparativ cu o creștere de 10,1% în primul semestru al anului 2025, ca urmare a înghețării salariilor și reducerii bonusurilor. În același timp, majorarea cotei standard a TVA la 21% în august 2025 a contribuit la o creștere de 25,1% a încasărilor din TVA.
Pentru întregul an, Banca Mondială prognozează un deficit bugetar de 6% din PIB, în scădere față de 7,9% în 2025, urmat de o reducere mai lentă la 5,8% în 2027 și 5,7% în 2028.
Datoria publică este estimată să continue să crească, de la 59,3% din PIB în 2025 la 61,7% în 2026 și 64,5% în 2028, deși ritmul de acumulare este prognozat să încetinească.
Instituția anticipează, de asemenea, o contracție a consumului privat cu 2,4% în anul curent, înainte de a reveni la o creștere de 1,4% în 2027. În paralel, investițiile brute în capital fix sunt prognozate să crească cu 8,6% în 2026, urmate de 5,6% în 2027.
Incertitudinea politică amenință redresarea bazată pe investiții
Potrivit analizei Băncii Mondiale, redresarea pe termen mediu a României depinde de continuarea reformelor fiscale și structurale, îmbunătățirea condițiilor de finanțare și o absorbție mai puternică a fondurilor europene.
Instituția indică alocarea de 31 de miliarde de euro din fonduri structurale europene, cu decontări ce se preconizează a atinge un vârf între 2027 și 2029, ca o sursă importantă de sprijin pentru investițiile publice și activitatea economică.
Cu toate acestea, perspectiva include în mod explicit o revenire la stabilitatea politică și un angajament continuu față de consolidarea fiscală, menționând că o instabilitate politică prelungită ar putea întârzia reformele, pune în pericol finanțarea UE și slăbi încrederea investitorilor. Costurile mai mari de împrumut suveran și posibilitatea unei retrogradări a ratingului de credit ar putea restricționa și mai mult spațiul fiscal și descuraja investițiile private, extinzând astfel contracția consumului gospodăriilor în 2027.
Provocările economice structurale ale României rămân, de asemenea, substanțiale. Raportul identifică încetinirea creșterii productivității, investiții limitate în cercetare și dezvoltare, declinul forței de muncă și emigrația ca fiind constrângeri pentru convergența pe termen lung cu UE.
Presiunile inflaționiste și de sărăcie se vor diminua treptat
Banca Mondială estimează o inflație medie de 8,1% în 2026, urmând să scadă la 4,2% în 2027 și 2,8% în 2028.
Se anticipează că presiunile inflaționiste se vor diminua pe măsură ce efectele liberalizării prețurilor la electricitate și ale creșterilor anterioare de taxe se vor estompa. O recuperare a salariilor reale și condiții monetare mai puțin restrictive ar putea susține ulterior cererea gospodăriilor și investițiile private.
Cu toate acestea, impactul social al încetinirii economice se preconizează să persiste. Rata sărăciei, măsurată la pragul internațional de 8,30 USD pe zi în paritate de putere de cumpărare din 2021, este proiectată să rămână la 4,9% în 2026, înainte de a scădea modest la 4,7% în 2027.
Prețurile mai mari la energie și bunurile esențiale continuă să afecteze în mod disproporționat gospodăriile cu venituri mici, în timp ce condițiile mai slabe de pe piața muncii ar putea limita creșterea veniturilor în rândul lucrătorilor vulnerabili.
Banca Mondială concluzionează că revenirea României la o creștere mai robustă va depinde de capacitatea sa de a susține ajustarea fiscală, îmbunătățind în același timp productivitatea, menținând investițiile și asigurând că beneficiile redresării economice se traduc în câștiguri mai largi de angajare și venit.
Sursa: Business-review.eu
