Aurorele boreale de pe Ganymede: o asemănare surprinzătoare cu cele terestre
Aurorele boreale de pe Ganymede, una dintre lunile lui Jupiter, seamănă mult mai mult cu cele de pe Pământ decât se credea anterior. Noi imagini detaliate, obținute cu ajutorul sondei spațiale Juno a NASA, arată că aceste lumini polare nu formează ovale continue, ci se fragmentează în mici pete luminoase, similar fenomenelor observate în aurorele terestre. Studiul, realizat de cercetători de la Universitatea din Liège, oferă o perspectivă nouă asupra acestui fenomen cosmic.
Structuri similare observate pe Pământ și Jupiter
Analiza datelor colectate de Juno, în timpul unei treceri apropiate pe 7 iulie 2021, a dezvăluit detalii surprinzătoare despre structura aurorelor de pe Ganymede. O echipă de cercetători, coordonată de Laboratorul de Fizică Atmosferică și Planetară (LPAP) de la Universitatea din Liège, a constatat că aurorele se manifestă sub forma unor „mărgele” luminoase.
„Structuri similare, cunoscute sub numele de ‘mărgele’, au fost observate în aurorele de pe Pământ și de pe Jupiter, unde sunt asociate cu sub-furtuni și furtuni de zori, reorganizări la scară mare ale magnetosferei care eliberează cantități uriașe de energie și generează o activitate aurorală intensă,” explică Alessandro Moirano, cercetător postdoctoral la LPAP. Această descoperire sugerează mecanisme fizice comune în formarea aurorelor pe diferite corpuri cerești. Deși aurore au fost observate pe Venus, Marte, Jupiter, Saturn și Uranus, Ganymede este singura lună cunoscută cu propriul câmp magnetic, element crucial pentru apariția acestor fenomene luminoase.
Provocări și perspective viitoare
Observațiile anterioare ale aurorelor pe Ganymede erau limitate de rezoluția spațială a instrumentelor. Cu toate acestea, spectograful ultraviolet al sondei Juno a reușit să surprindă detalii de doar câțiva kilometri, dezvăluind aceste „mărgele” în structura aurorelor. Din nefericire, întâlnirea dintre Juno și Ganymede a durat doar 15 minute, iar sonda nu va mai reveni. Cercetătorii sunt în continuare limitați în a stabili cu precizie frecvența apariției acestor structuri.
Răspunsul la aceste întrebări ar putea veni de la misiunea JUICE a Agenției Spațiale Europene, care se îndreaptă spre Jupiter. Se așteaptă ca JUICE să înceapă studii extensive asupra lui Ganymede după sosirea sa, estimată pentru anul 2031. Noile date și observații vor contribui la o înțelegere mai profundă a interacțiunilor complexe dintre magnetosfera lui Ganymede și mediul său spațial. Un studiu despre rezultatele obținute a fost publicat în revista Astronomy & Astrophysics.
Sursa: Descopera
