”Războiul graffiti” al Primarului Ciucu: Artiștii critică abordarea și propun soluții
Bucureștiul se confruntă cu o dezbatere aprinsă după ce primarul general Ciprian Ciucu a catalogat desenele murale ca o „boală” a orașului și a anunțat măsuri rapide de curățare. Artiștii urbani locali reacționează, avertizând că o abordare simplistă riscă să pună în aceeași categorie vandalismul, propaganda și arta stradală. Discuția a fost stârnită de intenția municipalității de a curăța clădirile din Capitală, însă artiștii subliniază necesitatea unei abordări nuanțate a fenomenului.
„Graffiti-ul nu e o boală, e un simptom”
Robert Obert, producător executiv al documentarului „De ce scriu ăștia pe pereți?”, contestă direct eticheta primarului Ciucu. Artistul este de părere că problema este mai complexă și că graffiti-ul este, de fapt, un simptom al unui sistem disfuncțional. El subliniază că orașul are probleme mai profunde, care nu sunt abordate corespunzător, iar intervențiile vizibile pe pereți sunt o reacție la acestea. Obert atrage atenția asupra necesității de a distinge între diferitele forme de expresie, de la graffiti-ul clasic, până la lucrările de artă stradală integrate în spațiul urban.
El Khao, cunoscut pentru lucrările sale de mozaic, subliniază că diferența dintre graffiti și arta stradală ține de intenție. Primul este adesea un gest spontan, fără o preocupare pentru context, în timp ce arta stradală presupune lucrări gândite, în dialog cu arhitectura și cu oamenii care folosesc spațiul. Cei doi artiști condamnă modul în care toate intervențiile ajung să fie puse în aceeași categorie, din cauza lipsei de informare și de dorință de a înțelege.
Cage, coordonatorul Sweet Damage Crew, consideră că intenția administrației de a curăța orașul este justificată, dar metodele propuse sunt greșite. Acesta subliniază că soluțiile nu se găsesc în sancțiuni mai dure sau în restricții, ci în cunoașterea culturii graffiti și în înțelegerea fenomenului, prin dialog. Artistul subliniază că „nu poți eradica prin forța cel mai mare fenomen artistic al ultimilor 60 de ani”. El consideră că graffiti-ul este un act de rebeliune, imposibil de controlat în totalitate.
Educație și autorizații: puncte sensibile
Artiștii, inclusiv El Khao și Robert Obert, discută despre importanța autorizațiilor pentru lucrările din spațiul public. Aceștia recunosc necesitatea unui cadru legal, dar atrag atenția asupra problemelor birocratice care pot încetini inițiativele și pot descuraja proiectele valoroase. Resursele ar trebui direcționate către educație, pentru a forma un public mai informat. Cage punctează că multe proiecte sunt deja realizate legal, însă componenta ilegală este inerentă graffiti-ului.
Wanda Hutira, artistă specializată în picturi murale de mari dimensiuni, consideră că autoritățile ar trebui să facă o diferență clară între diferite tipuri de intervenții. „Rolul lor este tocmai să înțeleagă mai bine, să lucreze cu complexitatea, nu să o simplifice excesiv”, explică artista. Ea subliniază că „războiul graffiti” riscă să rămână superficial dacă nu abordează cauzele fenomenului.
Consilierul general USR Dragoș Radu a stârnit controverse după ce a etichetat lucrări de artă stradală drept „mizerii”, punându-le în aceeași categorie cu propagandă electorală neautorizată. Ciprian Ciucu a răspuns criticilor, afirmând că „discuția nu este despre libertate”.
În contextul dezbaterii, autoritățile locale nu au oferit încă detalii concrete despre modul în care vor fi implementate măsurile de curățare și de reglementare a intervențiilor artistice în spațiul public.
