Augustin Lazăr, fostul procuror general, a declarat că recuperarea artefactelor de AUR furate din Muzeul Drents din Assen reprezintă un impuls pentru revigorarea investigațiilor privind tezaurul regal de la Sarmizegetusa Regia. De asemenea, acesta a subliniat necesitatea recuperării monedelor „reciclate online”.
Oportunitatea de a redeschide anchetele
Lazăr a evidențiat importanța punerii în urmărire prin Interpol a tuturor obiectelor de patrimoniu furate. A arătat că Serviciul specializat al Poliției Române are nevoie de resurse umane, informaționale și de timp pentru investigațiile continue. Fostul procuror general a amintit de rolul rețelei naționale de procurori specializați în protejarea patrimoniului cultural și natural, desemnați prin ordinul Procurorului General din 2018.
Furturile de o asemenea amploare au avut loc, conform lui Lazăr, în perioade de instabilitate, precum cele din timpul mineridelor, războiului din ex-Iugoslavia, atentatelor de la 11 septembrie 2001 sau războaielor din Irak și Ucraina. Astfel de contexte generează o slăbire a vigilenței autorităților și o proliferare a grupurilor infracționale.
Contextul jafului de la Muzeul Drents
Coiful dacic de la Coțofenești a fost recuperat, alături de două brățări dacice, în urma jafului din ianuarie 2025 de la Muzeul din Olanda. Avocatul celor trei suspecți, aflați în arest, a returnat o parte din comoară în schimbul unor pedepse mai blânde. România a încasat 5,7 milioane de euro, reprezentând despăgubirea de asigurare pentru cele patru bunuri culturale mobile furate.
Patru opere de artă românești de mare valoare au fost furate în timpul jafului din 25 ianuarie 2025. Obiectele furate făceau parte dintr-o expoziție intitulată „Dacia – Rijk van goud en zilver”. Cazul a implicat coiful de AUR de la Cotofenești și trei brățări de AUR.
Provocări și soluții
„Este momentul unui impuls pentru revigorarea investigației privind alte 10 brățări „orfane” ale tezaurului regal furat de la Sarmizegetusa Regia”, a punctat Augustin Lazăr. Acesta a menționat existența imaginilor și înregistrărilor video ale acestor artefacte. Totodată, a subliniat importanța investigării recuperării monedelor „orfane” care circulă pe piața neagră a antichităților.
Fostul procuror general a accentuat necesitatea ca toate aceste bunuri să fie puse în urmărire prin Interpol. A subliniat, de asemenea, importanța ca Serviciul specializat al Poliției Române să dispună de resursele necesare pentru investigațiile continue. Augustin Lazăr a concluzionat că toate aceste eforturi trebuie dublate de o vigilență sporită în apărarea bunurilor identitare și de revizuirea strategiilor de securitate.
