Pacienții cronici, victimele noilor reguli: accesul la investigații medicale, blocat de la 1 ianuarie
București – Probleme majore în accesul pacienților cronici la investigații paraclinice de înaltă performanță. Mai multe organizații de pacienți cer Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) să intervină de urgență. Inițiativa aparține Asociației Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative (APAN), care atrage atenția asupra efectelor negative ale noilor modificări legislative.
Aceste modificări, aplicate de la 1 ianuarie 2026, limitează decontarea investigațiilor paraclinice de înaltă performanță sau de medicină nucleară, decontând o singură investigație pe an pentru pacienții cu bilete de trimitere de tip Monitor M3-M8. În practică, această măsură afectează accesul la investigații esențiale pentru pacienții cronici, generând îngrijorări majore în rândul acestora.
Scăderi drastice în numărul investigațiilor, efecte imediate
Primele efecte ale noilor reglementări sunt deja vizibile. Datele colectate de la furnizorii de servicii paraclinice de radiologie și imagistică medicală arată o scădere de aproximativ 47% a numărului total de investigații de tip Monitor M3-M8 în ianuarie 2026, comparativ cu media trimestrului IV din 2025. Scăderile sunt semnificative chiar și în cazul afecțiunilor care necesită monitorizare repetată.
Pentru monitorizarea bolilor cardiovasculare, s-a înregistrat o scădere de 58%, pentru bolile neurologice – 46% și pentru bolile cerebrovasculare – 45%. Aceste cifre ilustrează impactul direct al noilor reguli asupra accesului la îngrijiri medicale pentru un număr mare de pacienți.
Întârzieri în diagnostic și tratament: o problemă majoră
Eduard Pletea, președintele APAN, subliniază importanța timpului în gestionarea bolilor cronice, în special în cazul sclerozei multiple. „În scleroza multiplă, timpul contează enorm. România are deja o întârziere medie de diagnostic de aproximativ 3,5 ani, iar dacă și monitorizarea ajunge să fie întârziată, riscul de progresie și complicații crește. Vorbim despre oameni tineri, între 20 și 40 de ani, activi profesional și familial, pentru care accesul rapid la investigații poate face diferența dintre autonomie și dizabilitate”, a declarat Eduard Pletea.
Pacienții se confruntă cu amânarea investigațiilor, monitorizare întârziată și, în unele cazuri, costuri suportate din buzunar pentru servicii care ar trebui să fie accesibile prin sistemul public. Această situație generează presiuni suplimentare asupra pacienților și a familiilor acestora, afectând calitatea vieții și evoluția bolii.
Reacția organizațiilor de pacienți: solicitări urgente
Organizațiile de pacienți cer revizuirea urgentă a cadrului legal aplicabil investigațiilor de tip Monitor M3-M8. De asemenea, solicită posibilitatea decontării distincte a tuturor investigațiilor recomandate pe același bilet de trimitere. O altă solicitare importantă este exceptarea de la această limitare a pacienților pentru care monitorizarea repetată este esențială.
În plus, organizațiile cer clarificarea imediată și unitară a modului de aplicare a legislației pentru toți furnizorii de servicii medicale. O altă cerință este asigurarea unui acces real, predictibil și echitabil la investigațiile de monitorizare. Aceste cereri reflectă nevoia urgentă de a remedia blocajele apărute și de a asigura accesul neîngrădit al pacienților cronici la investigațiile medicale necesare.