Prețul petrolului, în creștere bruscă pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu
Contractele futures pentru țițeiul Brent au urcat luni cu peste 7%, depășind pragul de 77 de dolari pe baril. Această creștere vine după o ascensiune de aproape 19% de la începutul anului, atingând cel mai înalt nivel din ianuarie 2025. Evoluția prețului este strâns legată de atacurile recente dintre Statele Unite ale Americii și Israel, care au amplificat temerile privind întreruperile aprovizionării cu petrol în Orientul Mijlociu.
Strâmtoarea Ormuz, un punct nevralgic al pieței globale de petrol
Piețele financiare monitorizează cu atenție Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic esențial pentru transportul de petrol. Prin această strâmtoare trec aproximativ 20% din transporturile globale de petrol și volume semnificative de gaze naturale. Teheranul a subliniat că strâmtoarea rămâne deschisă pentru navigație, însă peste 250 de nave așteaptă să tranziteze zona. Traficul naval comercial prin strâmtoare a scăzut cu până la 70%, conform rapoartelor.
„Strâmtoarea Ormuz nu este doar un punct pe hartă. Este artera energetică a lumii. Prin acest coridor îngust dintre Iran și Oman trec, în mod normal, aproximativ 20 milioane barili/zi de țiței și produse petroliere — aproape 20% din consumul global”, explică președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță. În termeni logistici, asta înseamnă aproximativ 100 de nave pe zi, peste 3.000 pe lună.
Posibilele efecte ale blocării strâmtorii
Blocarea Strâmtorii Ormuz ar putea avea consecințe majore asupra pieței globale de petrol. În cazul unei astfel de situații, nu există o rută maritimă directă de ocolire. Singura alternativă ar fi utilizarea conductelor pentru transportul petrolului către porturile situate în afara Golfului Persic.
Arabia Saudită deține conducta Est-Vest (Petroline), cu o capacitate de 5 milioane barili/zi, care leagă estul saudit de portul Yanbu. Emiratele Arabe Unite folosesc conducta Habshan–Fujairah, cu o capacitate de 1,5 milioane barili/zi, pentru exportul de țiței.
Potrivit analizei, deficitul brut în cazul blocării Ormuz ar fi de 13,5 milioane barili/zi, ceea ce reprezintă aproximativ 13% din producția globală. „Șocul petrolier din 1973 a redus oferta globală cu aproximativ 7% și a adus o creștere de preț de 300%. A durat 5 luni. Aici vorbim de dublu”, menționează Dumitru Chisăliță.
Statele direct afectate de eventuala blocare a strâmtorii sunt Kuweit, Irak, Qatar și Bahrain, care depind în mare măsură de tranzitul prin Ormuz.
Conform datelor MarineTrafic, aproximativ 150 de tancuri crude și LNG sunt ancorate în Golful Persic, iar alte 100 de nave cargo și petroliere sunt staționate în apropierea coastelor EAU și Oman.
Blocarea completă a Strâmtorii Ormuz nu este doar o criză regională. Este un șoc sistemic global de 13% în ofertă, afectând inflația, costurile logistice, dobânzile și ducând la încetinirea economică.
OPEC+ a convenit să crească producția zilnică cu 200.000 de barili pe zi, dar o parte din această creștere ar putea fi blocată de blocarea Strâmtorii Ormuz. Stocurile strategice totale de petrol deținute de țări sunt estimate la aproximativ 1,5 miliarde de barili.
În prezent, tensiunile din regiune rămân ridicate, iar autoritățile monitorizează îndeaproape evoluția situației.
