Conform Mediafax: Copiii se adresează tot mai des inteligenței artificiale pentru răspunsuri, declanșând dezbateri despre impactul asupra dezvoltării lor. Întrebări despre lumea înconjurătoare, asistență la teme sau pur și simplu dorința de a auda o glumă ajung acum la asistenți virtuali precum Alexa, Siri sau ChatGPT. Fenomenul a ajuns în atenția cercetătorilor, care analizează efectele pe termen lung ale acestor interacțiuni asupra limbajului și a comportamentului social, conform unei analize publicate de The Conversation.
Conversații cu algoritmi, nu cu oameni
Specialiștii subliniază că învățarea limbajului depășește simpla acumulare de cuvinte. Copiii își dezvoltă abilitățile de comunicare prin interacțiunea cu oameni, învățând să descifreze emoții, tonul vocii, pauzele sau reacțiile interlocutorilor. Chatboții, spre deosebire de oameni, nu obosesc, nu se enervează și oferă răspunsuri rapide, fiind mereu disponibili. Această disponibilitate permanentă poate schimba așteptările copiilor în ceea ce privește comunicarea. Mulți ajung să folosească propoziții scurte, directe, pentru a obține un rezultat imedit: „Pune desene animate”, „Deschide YouTube”, „Spune-mi o glumă”. Acest tip de exprimare, numit „limbaj instrumental”, este orientat exclusiv spre obținerea unui răspuns rapid. Deși nu există dovezi că aceste interacțiuni îi fac pe copii mai nepoliticoși sau mai puțin empatici, ele pot redefini modul în care percep comunicarea zilnică.
Politețea față de roboți și limitele AI
O dezbatere în crestere printre părinți și educatori vizează necesitatea ca cei mici să folosească formula de politețe „te rog” și „mulțumesc” adresată asistenților virtuali. Problema de fond nu este relația cu tehnologia în sine, ci obiceiurile de comunicare pe care copiii și le formează. Pe de altă parte, inteligența artificială oferă avantaje considerabile. Mulți copii se simt mai confortabil să adreseze întrebări fără teama de a fi judecați, iar un chatbot poate repeta explicații la nesfârșit, adaptând dificultatea sau ajutând la învățarea unor limbi străine.
Experții atrag atenția că, deși răspunsurile AI devin tot mai convingătoare, sistemele nu înțeleg lumea în același mod ca oamenii. Ele nu posedă experiențe, emoții sau intenții proprii, chiar dacă limbajul folosit poate crea o altă impresie. Copiii mici tind să atribuie caracteristici umane obiectelor și tehnologiilor, iar dacă un sistem poate purta o conversație, mulți pot crede că acesta înțelege cu adevărat. O mare parte din comunicarea umană se bazează pe elemente subtile precum expresiile faciale, emoțiile sau schimbările de ton, aspecte esențiale pentru dezvoltarea socială și emoțională a copiilor, care nu pot fi reproduse pe deplin de o mașină.
Rolul părinților în era AI
Cercetătorii consideră că inteligența artificială poate fi un instrument util, însă nu trebuie să înlocuiască dialogul uman. Părinții și profesorii au rolul de a explica copiilor ce este și ce nu este un sistem AI, cum trebuie folosit și care sunt limitele sale. Când un copil îi cere lui Alexa să spună o glumă sau să răspundă la o întrebare, riscul pentru dezvoltarea sa nu este automat. Problema apare atunci când tehnologia începe să substituie conversațiile reale, prin care copiii învață empatia, răbdarea și complexitatea relațiilor umane. Interacțiunea umană rămâne elementul central în dezvoltarea limbajului și în modul în care copiii înțeleg lumea, în ciuda progreselor spectaculoase din domeniul inteligenței artificiale.
Sursa: Mediafax
