Conform ArenaIT: Majoritatea românilor (aproape 7 din 10) declară că nu utilizează inteligența artificială (AI) în activitățile cotidiene, o tendință care pare să se accentueze comparativ cu sondajele anterioare. Un sondaj recent, realizat de publicația arenaIT, arată că procentul persoanelor care nu folosesc AI a crescut de la 59% în 2025 la aproape 70% în prezent.
România, codașă în UE la adopția AI
Pe fondul acestei realități interne, datele Eurostat indică o poziție nefavorabilă a României pe harta Uniunii Europene în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale. Doar 44,1% dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani au declarat că au utilizat instrumente de inteligență artificială generativă în 2025, plasând țara pe ultimul loc în UE, sub media europeană de 63,8%. La nivelul populației adulte, procentul utilizatorilor de AI generativ în scop privat se situează la 25,1%. Situația este și mai preocupantă în mediul de afaceri, unde doar 5,21% dintre companiile românești implementează soluții avansate de AI, mult sub media europeană de 20%.
Accelerare în mediul urban, dar cu rezerve
Există totuși și semnale optimiste, mai ales în mediul urban. Un studiu Reveal Marketing Research indică o creștere semnificativă a utilizării AI în rândul orășenilor români, de la 47% în 2025 la 68% în 2026. Această accelerare a adopției, deși pornește de la un nivel scăzut, sugerează o conștientizare crescută a potențialului tehnologiei. Totuși, același studiu arată o scădere a încrederii în informațiile oferite de AI, de la 65% la 55%, semnalând o maturizare a percepției publice și o mai mare prudență din partea utilizatorilor.
Cei care deja integrează AI în rutina lor invocă preponderent căutarea de informații generale, o categorie care rămâne stabilă la 83% din utilizatori. Pe locul al doilea se clasează sprijinul la locul de muncă, cu o pondere de 44% și o creștere de 13% față de anul precedent. Educația și învățarea continuă se mențin, de asemenea, la 39%, în timp ce planificarea și organizarea personală înregistrează o creștere de 11%, ajungând la 30% dintre utilizatori.
În ceea ce privește platformele preferate, ChatGPT domină detașat, fiind utilizat de 83% dintre respondenți. Gemini și Microsoft Copilot ocupă, în ordine, locurile următoare. Interacțiunea predominantă rămâne cea prin text scris, în timp ce doar 7% dintre utilizatori preferă comunicarea vocală.
Datele internaționale contrazic imaginea statică din România. La nivel global, peste 122 de milioane de persoane utilizează zilnic instrumente de inteligență artificială generativă. Un raport McKinsey din 2025 arată că 88% dintre organizații la nivel mondial folosesc AI în cel puțin o funcție de business, o creștere față de 78% în anul precedent. În țările OCDE, adopția AI în companii s-a dublat în doi ani, atingând 20,2% în 2025.
România se confruntă cu mai mulți factori care îi frânează progresul în adoptarea AI. Deși infrastructura de internet este performantă, întârzierea la nivel instituțional și educațional, lipsa unui curriculum specific pe educație digitală și AI, precum și barierele lingvistice (majoritatea instrumentelor fiind optimizate pentru limba engleză) contribuie la decalajul tehnologic. O cultură organizațională conservatoare în anumite sectoare ale economiei adâncește și mai mult această problemă. Faptul că nici chiar publicul tehnic al publicației arenaIT, în majoritate (69%), nu utilizează tehnologia AI ridică semne de întrebare cu privire la potențialul de adopție în rândul populației generale.
Ultimul oficial publicat de Eurostat indică procentul utilizării AI generative de către tinerii români în 2025, plasând țara pe ultimul loc în Uniunea Europeană.
Sursa: ArenaIT
