Deficitul bugetar, redus la jumătate în primele două luni din 2026
Ținta de deficit bugetar pentru anul 2026, de 6,2% din Produsul Intern Brut (PIB), pare realistă. Consultantul economic Adrian Negrescu susține că menținerea ritmului de creștere a veniturilor și controlul cheltuielilor pot asigura atingerea obiectivului. Datele oficiale arată că deficitul bugetar după primele două luni ale anului este de 14,23 miliarde de lei, reprezentând 0,70% din PIB.
Această valoare este la jumătate față de aceeași perioadă a anului 2025. Negrescu a declarat pe Facebook că „perspectivele nu arată deloc rău. Dimpotrivă,” subliniind importanța disciplinei bugetare pentru a atinge ținta stabilită.
Creșterea veniturilor și impactul TVA
Ministerul Finanțelor confirmă o îmbunătățire semnificativă a execuției bugetare, comparativ cu primele două luni din 2025. Atunci, deficitul era de 30,24 miliarde de lei, echivalentul a 1,58% din PIB. Aceasta reprezintă o reducere de 0,88 puncte procentuale într-un singur an.
O analiză detaliată arată că această îmbunătățire este consecința creșterii veniturilor bugetare cu 15,7%, ajungând la 103,73 miliarde de lei. Un rol important l-a jucat TVA, principala sursă de venit la buget. Încasările nete din TVA au crescut cu peste 20%, atingând 23,75 miliarde de lei. Totodată, statul a accelerat restituirile de TVA către companii, care au crescut la 7,22 miliarde de lei, sprijinind lichiditatea firmelor.
Eliminarea facilităților fiscale a contribuit la majorarea veniturilor. Încasările din impozitul pe venit și salarii au crescut cu 22,3%, până la 13,46 miliarde de lei, demonstrând o colectare mai eficientă. Taxarea dividendelor a adus un plus de aproape 58%.
Cheltuieli sub control și fonduri europene
Pe partea de cheltuieli, Guvernul a înregistrat o temperare vizibilă. Cheltuielile totale au scăzut cu 1,6% față de anul anterior, ajungând la 117,96 miliarde de lei. Ponderea acestora în PIB a scăzut de la 6,3% la 5,8%.
Cheltuielile de personal au fost reduse la 27,13 miliarde de lei, cu aproape un miliard mai puțin decât în 2025, efect al limitării angajărilor și reducerii sporurilor. Cheltuielile cu bunuri și servicii au scăzut, de asemenea, cu 2,1%. Cea mai mare parte a bugetului a fost direcționată către asistența socială, unde statul a plătit 43,18 miliarde de lei pentru pensii și ajutoare.
Fondurile europene au contribuit semnificativ la venituri, cu o sumă rambursată de Uniunea Europeană de 8,28 miliarde de lei, o creștere de aproape 88% față de anul precedent. Investițiile au fost susținute în principal din fonduri europene, statul alocând 11,20 miliarde de lei pentru dezvoltare, peste 76% din sumă fiind destinată proiectelor finanțate din bani europeni și prin PNRR.
Adrian Negrescu a avertizat că economia rămâne vulnerabilă și ar putea fi afectată de un nou val de inflație, inclusiv din cauza scumpirii carburanților și a gazelor naturale. Consultantul a declarat că, în acest context, „probabil vom avea una, dacă nu două rectificări bugetare.”
