Ziua se prelungește pe Pământ: vina ar putea fi a oamenilor
Zilele devin mai lungi pe Pământ, un fenomen accentuat de schimbările climatice provocate de oameni. Cercetările recente sugerează că topirea ghețarilor și a calotelor glaciare, ca urmare a încălzirii globale, redistribuie masa planetei, încetinindu-i rotația. Această modificare, deși pare imperceptibilă la prima vedere, ar putea avea implicații semnificative pe termen lung.
În prezent, durata unei zile se mărește cu 1,33 milisecunde la fiecare secol. Deși această valoare este mică, oamenii de știință atrag atenția asupra importanței ei. Dacă tendința continuă, efectul schimbărilor climatice asupra duratei zilei ar putea depăși influența Lunii până la sfârșitul secolului. Această evoluție ar reprezenta un impact antropologic major, cu potențiale consecințe în diverse domenii.
Noi dovezi din analiza fosilelor marine
Studiul, publicat de geologi de la Universitatea din Viena și ETH Zurich, a analizat organisme marine fosilizate, cunoscute sub numele de foraminifere. Aceștia au dezvoltat un algoritm de învățare profundă pentru a evalua fluctuațiile nivelului mării și pentru a calcula durata zilei pe Pământ pe o perioadă de aproape patru milioane de ani.
Mostafa Kiani Shahvandi, specialist în științe climatice, a explicat că, „din compoziția chimică a fosilelor de foraminifere, putem deduce fluctuațiile nivelului mării și apoi putem obține matematic modificările corespunzătoare ale duratei zilei”. Foraminiferele, organisme unicelulare care construiesc cochilii din mineralele din apa mării, au prosperat în oceane de peste 500 de milioane de ani, iar rămășițele lor servesc drept indicatori ai schimbărilor climatice.
Impactul uman, fără precedent de milioane de ani
Analiza a demonstrat că efectul actual de prelungire a zilei nu are precedent din ultimele milioane de ani, cu excepția unor evenimente climatice bruște, când calotele glaciare s-au extins sau s-au topit rapid. Bendikt Soja, profesor de geodezie spațială la ETH Zurich și coautor al studiului, a menționat că, „această creștere rapidă a duratei zilei implică faptul că rata schimbărilor climatice moderne este fără precedent cel puțin de la sfârșitul Pliocenului, acum 3,6 milioane de ani”.
De asemenea, cercetătorii subliniază că, „creșterea rapidă a duratei zilei din prezent poate fi, așadar, atribuită în primul rând influențelor umane”. Chiar dacă o creștere de 1,33 milisecunde pentru o zi nu pare semnificativă, schimbarea ar putea perturba tehnologiile de comunicații și navigație spațială. Modelările arată că, în ultimele decenii ale secolului XXI, această creștere ar putea ajunge la 2,62 milisecunde pe secol, depășind influența Lunii.
