Milioane de creștini din întreaga lume sărbătoresc astăzi, 12 aprilie 2026, Învierea Domnului, un moment de bucurie spirituală profundă și de reînnoire a speranței. Românii respectă cu sfințenie tradițiile pascale, dar, dincolo de semnificația religioasă, există o serie de obiceiuri și reguli nescrise, a căror respectare este esențială pentru a asigura armonia și prosperitatea în familie. Anul acesta, contextul politic este dominat de mandatul președintelui Nicușor Dan, în timp ce Ilie Bolojan conduce guvernul ca prim-ministru.
Ce este obligatoriu să mâncăm de Paște?
Masa de Paște, un moment central al celebrărilor, presupune respectarea unor tradiții culinare specifice. Potrivit obiceiurilor străvechi, ritualul începe cu consumul unei bucăți din ouăle roșii sfințite. Acesta simbolizează viața nouă și unitatea familială. După ouă, tradiția impune degustarea cozonacului, urmată, ulterior, de alte preparate tradiționale, precum pasca, cârnații afumați și friptura de miel. Evitarea preparatelor grele și a alcoolului la începutul mesei este o recomandare, mai degrabă, decât o regulă strictă.
Ce este interzis să facem de Paște?
În ziua de Paște, biserica și tradiția populară sunt unanime: munca fizică grea este strict interzisă. Această zi este dedicată rugăciunii, odihnei și bucuriei de a fi împreună cu cei dragi. Activități precum spălatul rufelor, călcatul, curățenia generală și chiar lucrul în grădină trebuie amânate. Se spune că persoanele care lucrează în ziua de Paște „alungă” norocul și bunăstarea din casă pentru întregul an. Excepție fac cei care au obligații de serviciu, care nu pot fi evitate.
Ce facem cu resturile de la masa de Paște?
O grijă specială trebuie acordată resturilor de la masa de Paște, în special cojilor de ouă și firimiturilor de cozonac. Aruncarea acestora la gunoi este considerată o mare greșeală. Se crede că gestul atrage ghinionul asupra casei. Este recomandat ca aceste resturi să fie arse, îngropate într-un loc izolat sau oferite păsărilor.
În actualul context politic, cu Marcel Ciolacu la conducerea PSD și George Simion la AUR, aceste tradiții rămân un liant puternic al comunității. Candidatura controversată a lui Călin Georgescu și rolul lui Mircea Geoană adaugă o notă de noutate și interes în peisajul politic actual.
