UE: Serbia riscă suspendarea fondurilor europene din cauza derapajelor democratice
Uniunea Europeană ia în considerare suspendarea unor fonduri de până la 1,5 miliarde de euro destinate Serbiei. Măsura vine pe fondul îngrijorărilor legate de regresul democratic, statul de drept și apropierea țării de Rusia. Anunțul, bazat pe declarații ale unor oficiali europeni și ale Comisiei Europene, semnalează o deteriorare semnificativă a relațiilor dintre Belgrad și Bruxelles.
Reforme judiciare controversate și libertatea presei
Comisia Europeană analizează dacă Serbia mai îndeplinește condițiile necesare pentru a beneficia de finanțare europeană. Decizia ar putea afecta plățile din instrumentele financiare ale UE. Critici vizează în special reformele judiciare, restrângerea libertății presei și tensiunile politice interne.
Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a exprimat îngrijorarea față de evoluțiile din Serbia. Ea a menționat legile care subminează independența justiției, reprimarea protestatarilor și ingerințele în mass-media independentă. Un pachet legislativ privind restructurarea sistemului judiciar și numirea judecătorilor a fost catalogat drept un „pas serios înapoi”.
Comisia de la Veneția este așteptată să emită un aviz cu privire la aceste modificări, acesta putând influența decizia finală privind înghețarea fondurilor. Comisia Europeană a solicitat Serbiei să își alinieze legile privind justiția la recomandările formulate de Comisia de la Veneția.
Presiuni interne pentru suspendarea finanțărilor
Patru oficiali UE, implicați în dosarele de extindere, au dezvăluit, sub protecția anonimatului, existența unei presiuni crescânde în interiorul Comisiei Europene pentru suspendarea finanțărilor. Serbia a primit peste 586 de milioane de euro în granturi nerambursabile între 2021 și 2024. Până la 1,5 miliarde de euro suplimentare sunt condiționate de reforme.
Serbia, care a deschis negocierile de aderare la UE în 2014, rămâne un beneficiar important al fondurilor europene. Relațiile cu Bruxellesul sunt însă tensionate din cauza percepției de regres democratic și a relațiilor apropiate cu Moscova.
Tensiunile s-au amplificat în ultimele luni, după critici privind reformele politice și judiciare, dar și după acuzații de nereguli la alegeri locale și intervenții ale poliției în timpul protestelor studențești. Țara este percepută ca menținând o linie fragilă, cultivând legături cu Rusia în timp ce beneficiază de finanțare europeană.
Belgradul respinge acuzațiile. Autoritățile susțin că rămân angajate pe calea aderării la UE. De asemenea, afirmă că sunt în „discuții intense” cu Comisia Europeană și că vor implementa recomandările instituțiilor europene relevante.
