Robert Negoiță, edilul Sectorului 3, a fost testat antidrog cu un rezultat controversat
O situație tensionată a avut loc recent pe holurile instanțelor din București, unde primarul suspendat al Sectorului 3, Robert Negoiță, a fost supus unui test antidrog, în urma unei provocări venite din partea protestatarului Marian Ceaușescu. Rezultatul testului, efectuat cu un dispozitiv rapid, a indicat un rezultat „pozitiv” pentru consumul de cocaină. Totuși, experții medicali avertizează că aceste teste rapide nu sunt concludente și pot genera confuzii.
Marian Ceaușescu l-a abordat pe Negoiță în cadrul unei sesiuni de judecată, organizată pentru a analiza contestația edilului la controlul judiciar impus de procurorii DNA. Acceptând provocarea lui Ceaușescu, Negoiță s-a expus la un test care, potrivit lui Vlad Zaha, expert în domeniul toxicologiei, are o marjă de eroare foarte mare. „Aceste teste nu țin loc de evaluări profesioniste. Un rezultat pozitiv nu înseamnă neapărat și consum de droguri”, a subliniat Zaha.
Reacțiile la testul antidrog
Imediat după apariția rezultatului controversat, Robert Negoiță a negat vehement acuzațiile. „Domnul meu, în viața mea nu am consumat astfel de substanțe,” a declarat edilul, exprimându-și indignarea față de contextul în care a fost realizat testul. Apărătorul său a adăugat că, în cazul obținerii unui rezultat negativ la o eventuală testare ulterioară, Ceaușescu ar trebui să-și ceară scuze pentru calomniile aduse. „Du-te, mă, de aici, cu prostiile tale”, i-a răspuns avocatul tuturor acuzațiilor.
Spre deosebire de reacțiile lui Negoiță, protestatarul Ceaușescu a postat un clip pe rețelele sociale, în care anunța că a depus documentele necesare pentru o verificare mai riguroasă la INML (Institutul Național de Medicină Legală). „Așteptăm rezultatul. Apreciez că ați avut curajul să faceți acest test,” a afirmat acesta.
Expertiza în domeniu și implicațiile testării rapide
Vlad Zaha a evidențiat că testele rapide sunt adesea supuse unor critici, având o „rată mult prea mare de eroare”. Potrivit expertului, problema nu constă doar în acuratețea testului, ci și în implicațiile psihologice pe care acestea le pot avea. „Aceste teste pot crea panică sau, dimpotrivă, liniștea nejustificată a unei persoane care nu consumă droguri”, a explicat el.
Mai mult, medicul Radu Țincu a menționat că anumite substanțe comune, utilizate frecvent, pot induce în eroare aceste teste. „Anestezicele sau medicamentele din gama antidepresivelor pot da rezultate false”, a precizat acesta, subliniind că teste mai complexe sunt indispensabile pentru a determina consumul real de substanțe interzise.
În acest context, expertul Zaha consideră că „testele nu reprezintă o soluție viabilă pentru prevenirea și gestionarea consumului de droguri. Ele necesită o abordare bazată pe comunicare, înțelegere și suport, nu pe stigmatizare și frică”.
Controversa generată de acest incident și de natura testului antidrog reînvie discuțiile despre folosirea acestor metode în contextul justiției și a responsabilităților publice ale edililor. Așteptăm cu interes rezultatul testului de confirmare și reacțiile ulterioare, pe măsură ce cazul se dezvoltă, dar și despre cum aceasta va influența cariera politică a lui Robert Negoiță.
