Curtea de Apel București a explicat recent motivele pentru care unele dosare de contencios administrativ înregistrate în perioada sărbătorilor de iarnă au primit termene foarte scurte de judecată. Instanța a transmis o informare publică în care precizează că aceste termene au fost stabilite în baza unor obligații legale și a caracterului de urgență al cauzelor.
## Termene scurte, obligație legală
Potrivit Curții de Apel București, în cazul unor tipuri de dosare, legea impune “proceduri cu caracter de urgență și termene procedurale foarte scurte”, în funcție de obiectul cererii și de efectele juridice produse. Printre acestea se numără plângerile împotriva măsurii luării în custodie publică, cererile de prelungire a custodiei publice, cererile de suspendare a executării actelor administrative și ordonanțele președințiale. De exemplu, plângerile împotriva luării în custodie publică trebuie soluționate de urgență, în maximum trei zile, conform prevederilor OUG nr. 194/2002.
## Dosare împotriva Guvernului
În ultimele zile ale anului 2025 și la începutul lui 2026, la Curtea de Apel București au fost înregistrate mai multe acțiuni în contencios administrativ îndreptate împotriva Guvernului și a altor instituții centrale, care au primit termene de judecată extrem de scurte, unele fixate de pe o zi pe alta. Avocata Silvia Uscov a depus trei cereri de suspendare a unor acte administrative, care vizează, printre altele, o decizie a premierului Ilie Bolojan privind constituirea unui comitet consultativ pentru analiza legislației din domeniul justiției. Toate cele trei dosare au primit termen de judecată pentru 5 ianuarie 2026, în condițiile în care intervalul 1–4 ianuarie a fost nelucrător.
## Context și perspective
Instanța a subliniat că “Fixarea unor termene scurte de judecată nu a reprezentat o opțiune discreționară, ci o obligație legală, impusă de natura cauzelor și de termenele imperative stabilite de lege”. Această situație vine pe fondul dezbaterilor privind pensiile speciale ale magistraților și al avertismentelor publice formulate anterior de reprezentanți ai sistemului judiciar, care au semnalat că modificările legislative pot genera un număr ridicat de litigii în instanță. Curtea de Apel București, condusă de Liana Arsenie, se află într-un context juridic tensionat, după o serie de evenimente care au atras atenția publică asupra instituției. Situația rămâne în atenția publică, iar evoluțiile viitoare vor arăta modul în care vor fi gestionate aceste dosare și care vor fi consecințele lor asupra sistemului judiciar și a societății în general.
