Strămoșii mamiferelor, surpriză! Depuneau ouă, dezvăluie un supermicroscop

Stămoșii mamiferelor, inclusiv ai oamenilor, depuneau ouă

O descoperire științifică recentă vine să clarifice un mister vechi de decenii: modul în care se reproduceau strămoșii mamiferelor. Un studiu realizat cu ajutorul unui supermicroscop a dezvăluit dovezi concludente că strămoșii îndepărtați ai mamiferelor, care au trăit în urmă cu 250 de milioane de ani, se înmulțeau prin depunerea de ouă. Această concluzie a fost posibilă datorită analizei detaliate a unui embrion de Lystrosaurus, un erbivor care a supraviețuit extincției în masă de la sfârșitul Permianului.

O fosilă misterioasă și o așteptare de 17 ani

Fosila, descoperită în Africa de Sud, a stat ascunsă în depozitele muzeului timp de 17 ani. Inițial, se credea că este doar un simplu nodul, dar cercetările amănunțite au relevat existența unui pui de Lystrosaurus perfect ghemuit. Echipa de cercetători suspecta că animalul murise în ou, dar lipsa tehnologiei adecvate a împiedicat confirmarea acestei ipoteze. Abia supermicroscopul de la Sincrotronul European din Grenoble (ESRF) a oferit instrumentele necesare pentru a dezlega misterul.

Scanarea fosilei cu o precizie excepțională a permis obținerea detaliilor necesare pentru a studia oasele fragile ale micului embrion. Cercetătorii au fost surprinși să observe o gaură uriașă în mandibula embrionului, o structură anatomică specifică care, la embrionii de păsări și țestoase, se observă doar înainte de eclozare. Această descoperire a reprezentat dovada concludentă că era vorba, într-adevăr, despre un ou.

Implicații pentru înțelegerea evoluției

Descoperirea aduce noi informații importante cu privire la evoluția mamiferelor. Ea oferă o perspectivă asupra adaptărilor care au permis speciilor precum Lystrosaurus să supraviețuiască celei mai devastatoare crize de extincție din istoria planetei.

Studiul sugerează că dimensiunea relativ mare a ouălor acestui erbivor a jucat un rol crucial în succesul său. Ouăle mai mari sunt mai rezistente la deshidratare și conțin mai mult gălbenuș, oferind resursele necesare pentru dezvoltarea embrionară în condiții de mediu dificile. Este un pas important în înțelegerea mecanismelor complexe ale evoluției și modul în care organismele se adaptează la schimbările climatice dramatice.

Rezultatele studiului au fost publicate în revista PLoS ONE.

Oana Badea

Autor

Lasa un comentariu

Ultima verificare: azi, ora 21:45