Primul test de amploare pentru Ciprian Ciucu, noul primar general al Capitalei, aduce la lumină nu doar provocările administrative, ci și o rețea de interese obscure închegate în spatele orchestrii de gestionare a banilor publici. În contextul în care conturile Primăriei sunt practic goale, edilul trebuie să gestioneze nu doar criza financiară, ci și riscul unei răscoliri a unei frății politice care pătrunde profund în structurile de conducere ale Societății de Transport București (STB).
Auditul, o soluție de avarie pentru salvarea bugetului
De când a preluat mandatul, în plin decembrie 2025, Ciprian Ciucu a tras deja un semnal clar: văzut ca un prim pas spre transparență și responsabilitate, anunțarea unui audit extern trebuie să expună cauzele exacte ale exploziei cheltuielilor. Costurile de funcționare s-au dublat față de mandatul Gabrielei Firea, iar datoriile s-au înmulțit alarmant, ceea ce îl face pe primar să avanseze chiar ideea recurgării la insolvență ca soluție extremă pentru oprirea azvârlirii banilor din buzunarele publice.
Ciucu a vorbit deschis despre posibilitatea intervenției drastice dacă sindicatele și managementul nu acceptă restructurări dure. “Miroase deja a grevă spontană”, a avertizat edilul, exprimând astfel teama de proteste sociale care se pot intensifica dacă nu se vor face schimbări radicale.
Legături politice și nepotisme în inima societății de transport
Dincolo de cifre, situația din STB pare să fie mai degrabă un laborator de influență politică și nepotism. Numirea recentă a noului director general, Andrei Dinculescu-Bighea, susținut de PNL, a adus și o revelație șocantă: fratele lui Dinculescu a fost postat la conducerea Direcției de Achiziții, aceeași structură care controlează toate contractele, inclusiv cele pentru cafeaua de la sediu. Această mutare le dă controlul aproape total asupra tuturor resurselor societății, o situație încălcată de normele de management corect.
Mai mult, în același departament, se pare că a fost angajată chiar și fratele viceprimarului PSD, Adrian Vighenciu, ca și consilier juridic. Toate aceste legături demonstrează că, peste toate, în societate operează o “mână de familie” politică, care consideră resursele publice ca pe o pradă de moștenit, indiferent de cine se află la conducere.
Colapsul infrastructurii și aspectele legale în contextul managementului
Situația tehnică a autobuzelor Otokar, achiziționate în urmă cu câțiva ani, evidențiază corelat problemele din transportul public. Vehiculele sunt vechi, defecțiunile sunt frecvente, iar mentenanța eficientă lipsește cu desăvârșire, fiind gestionată de furnizori conectați aparent la cercurile politice. Aceste autobuze, din cauza lipsei de intervenții, circulă adesea fără asigurare CASCO, transferând toate riscurile asupra bugetului public.
De asemenea, legitimitatea actualului Consiliu de Administrație al STB este în ceață, lipsită de un act administrativ clar al CGMB, acționarul majoritar, care să justifice selecția membrilor. În acest context, multi dintre aceștia sunt percepuți ca fiind favoriți ai baronilor politici, precum Hubert Thuma, condamnat pentru corupție.
Întregul sistem legal al managementului societății este, totodată, unul fragil, cu concursuri desfășurate fără o bază solidă, ceea ce adâncește criza de încredere și oferă un teren fertil pentru practici de corupție și blat-uri politice.
Furtul de motorină și salariile de lux
Un capitol întunecat îl reprezintă și furturile de motorină din autobaze. Auditurile interne au confirmat existența unui sistem de jaf organizat, cel mai grav fiind la autobaza Ferentari, unde consumul excesiv de combustibil a dus la pierderi de zeci de mii de euro lunar. Insistența sindicaliștilor în păstrarea status quo-ului a încercat să oprească aceste investigații, dar opoziția a fost violentă, iar fostul director, Adrian Criț, a plătit cu funcția pentru încercarea de a semnala problemele.
Între timp, salariile de lux ale managementului și ale unor funcționari au devenit o altă sursă de scandal. Daniel Istrate, fostul șef, a beneficiat de un salariu de peste 12.000 de euro lunar, ceea ce a stârnit indignare, mai ales în contextul blocajului bugetar. În cele din urmă, salariul a fost plafonat, dar greul se află acum în ceea ce privește restructurarea efectivă a acestei companii parazitate de nepotisme și interese obscure.
Perspectiva pentru viitor
Cu toate aceste probleme, primarul Ciprian Ciucu pare să fie conștient că diagnoza sistemului este gravă și că soluțiile nu vor putea fi amânate mult timp. Anunțul unui audit serioasă se poate dovedi, în cele din urmă, un pas esențial pentru clarificarea faptului dacă se va merge spre salvarea societății sau spre radicale măsuri de restructurare, care riscă să lase bugetul orașului mai mult decât vulnerabil.
Într-un climat politic în care interesele de familie, influența politică și corupția par să domine, viitorul transportului public în București va depinde nu doar de alegerile politice, ci și de capacitatea administrației de a derula reforme autentice, fără a fi până la urmă prinsă într-un labirint de interese strâmte și alte schelete din dulap.
