Șefa Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, avertizează că războiul din Orientul Mijlociu va crește cererea de sprijin financiar din partea instituției, estimările variind între 20 și 50 de miliarde de dolari. Conflictul, care a perturbat fluxurile de petrol și gaze naturale, testează economia globală, cu efecte care se vor resimți pe termen lung.
Impactul războiului asupra economiei globale
Georgieva a declarat că războiul a forțat FMI să revizuiască în jos prognoza de creștere economică globală. Impactul se resimte deja, cu o reducere semnificativă a fluxului zilnic de petrol la nivel mondial, cu 13%, și a livrărilor de gaz natural lichefiat (LNG), cu 20%. Aceste reduceri majore au declanșat o creștere a prețurilor la energie și au perturbat lanțurile de aprovizionare.
Situația este agravată de închiderea complexului Ras Laffan Industrial City din Qatar, care produce 93% din LNG-ul Golfului. Redeschiderea instalațiilor ar putea dura între trei și cinci ani pentru a reveni la capacitatea maximă. Scăderea dramatică a traficului aerian și maritim din ultimele șase săptămâni subliniază amplificarea efectelor conflictului.
Creștere economică revizuită și inflație
FMI va publica săptămâna viitoare mai multe scenarii în raportul World Economic Outlook, analizând de la o normalizare relativ rapidă până la un scenariu în care prețurile petrolului și gazelor rămân ridicate pentru o perioadă îndelungată. Chiar și în scenariul cel mai optimist, creșterea economică va fi revizuită în jos, din cauza distrugerilor de infrastructură, perturbărilor de aprovizionare și pierderii încrederii. În ianuarie, FMI prognozase o creștere globală de 3,3% în 2026 și 3,2% în 2027, dar aceste estimări vor fi ajustate.
Georgieva a subliniat, de asemenea, că șocul energetic crește deja așteptările de inflație pe termen scurt, deși așteptările pe termen lung rămân stabile. Reuniunile din săptămâna viitoare ale FMI și Băncii Mondiale se vor concentra pe modul în care economiile pot face față șocului provocat de război și pe modalitățile prin care FMI poate ajuta țările aflate în dificultate.
Recomandări și acțiuni viitoare
Georgieva a insistat că țările nu ar trebui să acționeze izolat. „Fac apel la toate țările să respingă acțiunile unilaterale. Nu turnați benzină pe foc”, a menționat șefa FMI. Băncile centrale ar trebui să majoreze ratele dobânzilor dacă așteptările inflaționiste scapă de sub control. Totodată, Georgieva a avertizat împotriva măsurilor premature care ar putea „răci” prea mult creșterea economică.
Un oficial al FMI a menționat că, pe lângă programele active anterioare războiului în valoare de 140 de miliarde de dolari, se anticipează o creștere suplimentară a cererilor de finanțare. În total, inclusiv creditele deja acordate și cele în curs de aprobare, angajamentele FMI se ridică la aproximativ 245 de miliarde de dolari. Între mai 2024 și martie 2025, FMI a aprobat peste 36 de miliarde de dolari în împrumuturi noi, conform unui studiu al Boston University.
