Securitatea comunistă a confiscat sistematic bunuri din pachetele trimise de românii din străinătate, pe care le vindea apoi prin Consignație, singura formă de comerț semi-liber din România comunistă. Acest lucru reiese din documente de arhivă prezentate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Românii plecați în Occident păstrau legătura cu familia din țară prin scrisori și colete, dar multe dintre acestea erau deschise și “extrase din circuit” de Securitate.
## Confiscarea bunurilor
Din pachetele sosite din străinătate erau luate inclusiv obiecte banale: haine, cosmetice, jucării, pixuri, alimente sau medicamente. De la cafea la gumă de mestecat, ciocolată și conserve, bunurile confiscate erau apoi inventariate și evaluate în lei. Evaluările porneau de la sume foarte mici, precum 2 lei pentru un creion sau 5 lei pentru un pix, și ajungeau la zeci de lei pentru obiecte aparent banale. Jucăriile erau evaluate la sume mai mari, de la 100 de lei pentru figurine sau jocurile din plastic, până la 150 de lei pentru jucării cu baterii și 200 de lei pentru jocuri produse în Hong Kong.
## Comerțul semi-liber
Consignația putea fi considerată “mall-ul” vremii, locul unde ajungeau produse occidentale sau obiecte rare, de la electronice și obiecte de colecție până la alimente greu de găsit în comerțul socialist. Dacă un obiect se vindea, statul își oprea un comision de 13%, iar restul banilor reveneau celui care îl pusese în vânzare. “Practic, temuta poliție politică făcea bișniță, strângând bani din vânzarea unor obiecte de mică valoare confiscate abuziv”, se arată în documentele CNSAS.
## Nevoia de valută
Securitatea avea și misiuni economice în ultimii ani ai regimului. Statul avea nevoie acută de bani, inclusiv de valută, pentru plata datoriei externe. Pe lângă contractele externe, erau exploatate și coletele trimise de românii din diaspora familiilor lor. “În special în ultimii ani ai regimului, când Nicolae Ceaușescu avea stringentă nevoie de valută pentru plata datoriei externe și pentru susținerea industriei falimentare, Securitatea trebuia să facă rost de fonduri”, notează instituția. CNSAS propune și o comparație cu prezentul, pentru cei ce nu au trăit în acele vremuri: “Imaginați-vă că, atunci când comandați ceva pe internet, livratorul deschide pachetul și își oprește lucrurile care îl interesează”. Aceasta era realitatea pentru mulți români înainte de 1989, arată documentele de arhivă.
