Primăria Sectorului 4 anunță startul anului 2026 într-un mod paradoxal, evidențiind o situație financiară dificilă chiar dacă dispune de resurse financiare necheltuite. Deși bilanțul oficial indică un excedent bugetar de aproape 10 milioane de lei din anul anterior, administrația locală pregătește o conjunctură financiară complicată, agravând datoriile sectorului. Pentru intenția de a dubla un împrumut de peste 100 de milioane de lei, Consiliul Local urmează să voteze, astfel ridicând datoria totală a Sectorului 4 la aproape 200 de milioane de lei, în condițiile în care, cu cîteva luni în urmă, banca a fost considerată soluția de strângere a fondurilor pentru proiectele importante ale orașului.
Această situație devine și mai contradictorie dacă ținem cont de dinamica bugetului și a cheltuielilor. În timp ce aparatul de conducere al primarului Daniel Băluță anunță crearea unui excedent și se laudă cu fonduri europene de peste 864 de milioane de lei, realitatea din teren indică dificultăți majore în finanțarea proiectelor de modernizare a blocurilor și infrastructurii școlare. Conform documentelor oficiale, fondurile europene nerambursabile nu sunt suficiente pentru acoperirea costurilor, fiind nevoie de suplimentarea fondurilor prin împrumuturi, inclusiv o dublare de curând propusă pentru a acoperi diferențele uriașe.
Creșterea costurilor pentru proiectele de reabilitare termică și modernizare a școlilor a fost alimentată de o plafonare a bugetului, dar și de actualizarea Indicatorilor Tehnico-Economici. Pentru școlile din sector, precum Avram Iancu sau nr. 190 și 194, costurile s-au dublat sau chiar s-au triplat, fiind necesare sume suplimentare din surse externe și împrumuturi pentru a evita blocarea proiectelor. În cazul Școlii nr. 190, de exemplu, costurile au crescut până la 94 de milioane de lei, dintre care 14,5 milioane urmează să fie acoperite dintr-un nou credit bancar.
Deocamdată, oamenii politici se află în plin război de imagine. Primarul general Ciprian Ciucu îl critică pe colegul său, Băluță, pentru gestionarea proastă a bugetului Capitalei, acuzându-l de „scheme măsluite” de redirecționare a fondurilor, pe când edilul Sectorului 4 se apără, catalogând administrația din Capitală drept o formațiune lipsită de viziune, în timp ce sugerează că planurile lui Ciucu de a majora prețul biletelor STB sunt doar un alt semn de risipă.
矛盾-ul dintre teorie și practică devine și mai evident dacă ținem cont de deciziile luate în ultimul an. În condițiile în care bugetul Sectorului 4 are în prezent un excedent, acesta urmează să fie direcționat pentru finanțarea unor proiecte majore, dar și pentru acoperirea unor diferențe de costuri apărute pe parcurs în proiectele de reabilitare. Aceasta în condițiile în care costurile pentru infrastructura educațională și reabilitarea blocurilor s-au triplat față de estimările inițiale, reflectând o realitate dificilă pentru administrație.
Experții în finanțe locale estimează că, chiar și cu împrumuturile și fondurile europene, gradul de îndatorare al Sectorului 4 va atinge vârful în următorii ani, cu o plată de până la 28% din venituri în anul 2031 sau 2033. La capătul unui scenariu pesimist, autoritățile recunosc că vor fi nevoite să suporte un nivel ridicat de datorii pentru a menține funcționarea și modernizarea sectorului.
Peninsula politică și tensiunile dintre primari par să complice și mai mult imaginea unui București în continuă luptă cu propriile constrângeri bugetare. Dorința de a atrage fonduri și de a avansa proiecte majore se confruntă cu limitările reale ale finanțării și cu riscul de a împovăra generațiile viitoare. Și dacă, până acum, războiul politic s-a desfășurat în spatele ușilor închise, realitatea economică a orașului pare să fie ceea ce lasă cel mai mult de dorit: o administrație care spune un lucru, dar face altul, încercând, în același timp, să gestioneze unele dintre cele mai complicate provocări financiare din istoria recentă.
