Conflictul dintre Primăria Sectorului 1 și operatorul de salubritate Romprest escaladează din nou, alimentând tensiunile care au început încă din 2020 și punând în pericol continuitatea serviciilor esențiale pentru bucureșteni. Ultima dispută gravitează în jurul expirării contractului de salubrizare, dar problemele sunt departe de a fi rezolvate, iar reverberațiile din teren sunt resimțite de localnici și de mediul de afaceri deopotrivă.

### Decizie precipitată sau necesară? Lupta pe termen lung pentru controlul serviciilor publice

Săptămâna trecută, Primăria Sectorului 1 a făcut publică intenția de a notifica oficial încetarea contractului cu Romprest, încheiat în 2008 pentru o perioadă de 25 de ani. Această decizie a fost acompaniată de un proiect de hotărâre menit să împuternicească primarul George Tuță să comunice oficial autorităților și partenerilor despre expirarea acordului. În aceste condiții, Consiliul Local urmează să voteze hotărârea pe 19 februarie, însă reacțiile din partea operatorului de salubritate nu s-au lăsat așteptate.

Romprest acuză autoritatea locală de gesturi grăbite și decizii “unilaterale”, care ar putea genera un prejudiciu imens, estimat la peste un miliard de lei. Într-un comunicat oficial, compania susține că această mișcare nu reprezintă doar o formalitate procedurală, ci un moment de răscruce, “în care Sectorul 1 poate alege între rigoare juridică și stabilitate financiară sau, dimpotrivă, decizii grăbite, cu riscuri patrimoniale fără precedent”.

Disputa a fost alimentată de interpretarea actului adițional încheiat în 2012, care, potrivit Primăriei, ar fi încă în vigoare și produce efecte juridice, în timp ce Romprest respinge această afirmație. Conform contractului semnat în 2008, serviciile de salubritate aveau o durată de 25 de ani, dar intrarea în vigoare a unor modificări și reevaluări legale, precum și investigațiile Consiliului Concurenței din 2009, au pus sub semnul întrebării legalitatea termenelor contractuale.

### Bătălia juridică și condițiile contractuale suspendive

În ciuda disputelor, compania a continuat să opereze și a semnat în 2012 un act adițional care, potrivit oficialilor primăriei, ar fi redus perioada de valabilitate cu trei ani, plus încă patru, dacă ochii nu s-au rezolvat problema stației de sortare a deșeurilor. Totuși, în 2015, Curtea de Apel București a respins acțiunea Romprest ca lipsită de interes, permițând continuitatea serviciilor cu condiții diminuate.

Romprest contestă însă fondul acestei modificări: susține că actul adițional nu a intrat în vigoare din cauza unei condiții suspensive, referitoare la renunțarea Consiliului Concurenței la anumite drepturi în dosarul 6228/2010. Operatorul de salubritate declară că această condiție nu a fost niciodată îndeplinită, iar contractul nu a fost modificat în mod valid și legal.

De asemenea, în 2020, Romprest a invocat în instanță actul adițional susținând că deține exclusivitate asupra serviciilor de sortare a deșeurilor, însă dosarul a fost deschis abia recent, în februarie 2026, iar instanța trebuie să decidă asupra valabilității actului.

### Prejudiciu imens și perspective de viitor

Reacția companiei românești nu s-a lăsat așteptată: Romprest avertizează că, în cazul în care primăria va decide încetarea contractului, prejudiciul total se va ridica la peste un miliard de lei, valoarea dublă a serviciilor de salubritate pentru următorii șapte ani. Această sumă include și datoriile acumulate din procesele pierdute, dar și costurile legate de fiecare încercare de a modifica legal cadrul contractual.

Conflictul are rădăcini profund în istorie, fiind început în 2020, când primarul Clotilde Armand a suspendat temporar plățile aferente, acuzând compania de practici exagerate și nejustificat de scumpe. Acest lucru a provocat o serie de măsuri de represalii din partea Romprest, inclusiv oprirea activității și declanșarea unui număr de peste 140 de procese împotriva Primăriei Sectorului 1 pentru recuperarea datoriilor.

Recent, introducerea și reorganizarea programului de deszăpezire pentru sezonul următor pare să fie ultima manifestare a acestei confruntări, cu măsuri punctuale, dar de impact. Primăria vrea să păstreze controlul și să limiteze cheltuielile, în timp ce Romprest continuă să susțină că orice decizie fără validarea legală a contractului va avea repercusiuni financiare și juridice de amploare.

Pe termen scurt, perspectiva rămâne incertă, însă continuarea litigiilor, acțiunile în instanță și tensiunile politice din cadrul administrației publice indică faptul că acest conflict nu se va încheia curând. Bucureștenii vor rămâne cu întrebarea dacă deciziile autorităților sunt în interesul comunității sau dacă ele înaintează într-un labirint de interese obscure și interese legale neclarificate.