Banca Națională a României (BNR) a menținut rata de politică monetară la 6,5% în ședința din 7 aprilie, invocând presiuni dezinflaționiste și incertitudini externe. Decizia vine în contextul unei scăderi a dinamicii anuale a PIB-ului în primul trimestru și a efectelor inflaționiste anticipate din cauza crizei din Orientul Mijlociu.
Ratele dobânzilor rămân stabile, inflația prezintă semne de revenire
Rata anuală a inflației a continuat să scadă lent în primele două luni din 2026, ajungând la 9,31% în februarie, de la 9,69% în decembrie 2025. Inflația de bază CORE2 ajustată a încetinit, înregistrând o ușoară scădere în primele două luni, până la 8,3% în februarie 2026, de la 8,5% în decembrie 2025. Prognoza de inflație, realizată înainte de conflictul din Orientul Mijlociu, estima o inflație de 3,9% la sfârșitul anului.
BNR anticipează o creștere a ratei anuale a inflației în trimestrul doi al acestui an, depășind estimările anterioare, din cauza majorării prețurilor la combustibili, generate de creșterea prețurilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu.
Incertitudini interne și externe afectează perspectivele economice
Banca Centrală a subliniat importanța menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, crucială pentru o creștere economică durabilă. Incertitudinile interne legate de consolidarea fiscală și riscurile externe asociate evoluțiilor din Orientul Mijlociu, cu impact potențial asupra economiilor și inflației în Europa și la nivel mondial, au determinat decizia BNR de a amâna o eventuală reducere a ratelor dobânzilor.
Analizele sugerează o ușoară revenire a activității economice în primul trimestru din 2026, dar cu o scădere a dinamicii anuale a PIB-ului. Vânzările cu amănuntul și volumul serviciilor către populație au înregistrat scăderi semnificative, în timp ce lucrările de construcții au continuat să scadă. Producția industrială a înregistrat o contracție puternică, iar exporturile au scăzut.
Măsuri pentru contracararea efectelor negative
Pentru a atenua efectele negative ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, absorbția fondurilor europene, în special cele din cadrul PNRR, este considerată esențială. Aceste fonduri sunt cruciale pentru realizarea reformelor structurale, inclusiv tranziția energetică.
Potrivit Erste Group, o eventuală reducere a ratei dobânzii ar putea fi luată în considerare cel mai devreme la sfârșitul anului, în noiembrie, odată cu o nouă prognoză.
Deficitul comercial a înregistrat o contracție mai accentuată, iar deficitul de cont curent a accelerat scăderea, datorită îmbunătățirii balanței veniturilor secundare.
În perioada martie-iunie 2026, rata anuală a inflației va crește, sub presiunea prețurilor mai mari la combustibili și a efectelor de bază nefavorabile.
De asemenea, consolidarea bugetară inițiată în 2025 ar putea genera presiuni dezinflaționiste, dar incertitudinile legate de măsurile viitoare de consolidare fiscală, precum și criza energetică globală, creează riscuri semnificative pentru activitatea economică și inflație.
Procesul de consolidare bugetară va continua, conform planului convenit cu Comisia Europeană.
