Eugen Iancu compară intervenția din incendiul din Elveția cu tragedia de la Colectiv

Eugen Iancu, tatăl tânărului Alexandru Iancu, care a murit în urma incendiului din clubul Colectiv acum 10 ani, a făcut o analogie între intervenția autorităților elvețiene după incendiul din stațiunea de schi Crans-Montana și managementul situației de la Colectiv. Într-o postare emoționantă pe Facebook, Iancu a subliniat diferențele critice în modul în care autoritățile din cele două țări au gestionat criza.

„Cine și-ar fi putut imagina că o astfel de tragedie se poate întâmpla în Elveția? Întrebarea este ce faci atunci când se întâmplă? Ești pregătit să intervii, să salvezi și să tratezi o victimă a unui incendiu?”, a întrebat Iancu, evidențiind importanța pregătirii și a coordonării în situații crisis.

Lecții din criza elvețiană

Comparând evenimentele recente din Elveția cu cele de acum un deceniu din România, Eugen Iancu a observat ordinea și eficiența intervenției autorităților elvețiene. „La Crans-Montana, am remarcat imediata asigurare a perimetrului și a fluxului ambulanțelor, care preluau răniții pentru a-i transporta către spitale”, a adăugat el, amintind de haosul din timpul intervenției la Colectiv, când coordonarea a fost deficitară.

El a subliniat că, în cazul Colectiv, „s-au schimbat liderii intervenției din 10 în 10 minute, iar acest lucru a dus la confuzie”. De asemenea, Iancu a menționat absenteismul unor elemente esențiale, cum ar fi corturile pentru trierea victimelor, care în cazul elvețian a fost un aspect bine organizat.

„Elvețienii nu și-au permis să strige în gura mare că se pot descurca singuri”, a remarcat Iancu, evidențiind atitudinea pragmatică a autorităților din Elveția. Această abordare stă în contrast cu atitudinea autorităților române, care au declarat, după tragedia de la Colectiv, că au capacitatea de a face față situațiilor de urgență fără a solicita ajutor extern.

O evaluare cinică a sistemului românesc

După anunțul elvețian că victimele vor fi tratate în alte țări, Eugen Iancu a expus o realitate tristă pentru România: „Nu există orgolii ale medicilor, nu există incompetență în rândul autorităților când este vorba de a salva vieți”. El a pus accent pe lipsa de reacție adecvată din partea autorităților române, menționând că procurorii au reușit să claseze dosarul Colectiv 2, cel legat de îngrijirea victimelor în spitale, ceea ce subliniază problemele sistemice din justiția românească.

Iancu a comparat modul în care elvețienii au apelat rapid la ajutor extern cu absența unei astfel de inițiative în România. „Spre deosebire de noi, elvețienii au legi și justiție, iar viața cetățenilor contează”, a declarat el, punând în discuție starea actuală a sistemului medical și legal din România, care continuă să afecteze viețile oamenilor.

Un apel pentru responsabilitate

Eugen Iancu nu doar că își exprimă durerea după pierderea fiului său, dar face și un apel la responsabilitate și profesionalism în rândul autorităților române. După tragedia de la Colectiv, el a înființat Asociația Colectiv GTG 3010, dedicată sprijinirii supraviețuitorilor și monitorizării anchetelor legate de acest incident tragic.

Într-o lume în care accidentele pot avea loc în cele mai neașteptate locuri, lecțiile învățate din Crans-Montana sunt un bun prilej pentru România să reflecteze asupra modului în care își protejează cetățenii. După un deceniu în care s-au străduit să obțină răspunsuri și reforme, Eugen Iancu a devenit o voce importantă în lupta pentru o mai bună gestionare a situațiilor de urgență, atât în România, cât și în afaceri internaționale.

Eforturile sale şi ale asociației colegilor săi demonstrează că, deși durerea este profundă, există întotdeauna loc pentru reformă și schimbare în numele celor pierduți.