Economia României, în recesiune tehnică: un semnal de alarmă pentru investitori
Economia românească a suferit o contracție în ultimul trimestru din 2025, confirmând pentru a cincea oară în ultimii 15 ani intrarea în recesiune tehnică. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), această scădere, combinată cu o diminuare similară în toamna anului trecut, a dus la ajustarea previziunilor de creștere a PIB-ului la doar 0,6% pentru întreg anul, în ciuda unei evoluții pozitive pe parcursul primelor trei trimestre.
Revizuirea rezultatelor pentru trimestrele anterioare a stârnit îngrijorări în rândul economiștilor. Comparativ cu trimestrul IV din 2024, rezultatele pentru primul trimestru din 2025 au fost corectate de la 100,1% la 99,4%. Aceste ajustări sugerează o recalibrare generală a așteptărilor, un aspect care nu a fost trecut cu vederea de mediul de afaceri.
Tendințe alarmante în piața încrederii
Declinul încrederii economice a fost evidențiat de indicele CONFIDEX, care a scăzut de la 51,3 la 47,2. Acesta reflectă o stare de ansietate printre antreprenori și investitori, influențată de instabilitatea politică și economică atât pe plan intern, cât și internațional. „Observăm o reținere în luarea deciziilor investiționale”, afirmă Mihai Vasile, un antreprenor din domeniul IT. „Lipsa clarității legislative și fiscale descurajează inițiativele și ne face să ne gândim de două ori înainte de a investi”.
Această stare de precauție este amplificată de faptul că 78% dintre manageri anticipează un mediu legislativ mai puțin favorabil în următoarele șase luni. Unii, precum Ion Lixandru, CEO Romtrailer, compară această perioadă cu o recoltă care variază în funcție de condiții. „Trebuie să ne pregătim pentru un climat economic mai mohorât, având în vedere că recesiunile nu afectează uniform toate sectoarele”, spune acesta.
Sectorele cu potențial și provocările întâmpinate
Comerțul și industria par să fie adăposturi relativ sigure în fața crizei economice, cu rezultate pozitive spre sfârșitul anului 2025. În contrast, construcțiile și transporturile continuă să fie afectate de incertitudini. De asemenea, agricultorii sunt îngrijorați de impactul schimbărilor climatice și al vânzărilor fluctuant.
În sectorul IT, provocările sunt amplificate nu doar de reglementările fiscale, ci și de apariția rapidă a inteligenței artificiale, care pune presiune pe start-up-uri. „Există posibilități de creștere, dar cerințele sunt în continuă schimbare”, afirmă Andreea Popescu, analist de piață. Potențialul de dezvoltare în domeniul energiei electrice rămâne unul promițător, însă lipsește sprijinul instituțional necesar pentru a transforma România într-un jucător regional important.
În ceea ce privește forța de muncă, s-a observat o criză în sectorul blue collar, iar lipsa abilităților locale rămâne o problemă stringentă. „Avem nevoie de o investiție în educație și formare pentru a pregăti angajații viitorului”, subliniază un reprezentant din domeniu.
Ceea ce urmează: perspectivele economice
Deși PIB-ul se preconizează că va crește, majoritatea analistilor sunt sceptici cu privire la sustenabilitatea acestei creșteri. Scenariile sunt variate, dar optimismele sunt temperate. „Există o tendință de creștere artificială a PIB-ului, ceea ce nu înseamnă neapărat o îmbunătățire a condițiilor economice reale”, punctează Ciprian Harabagiu, economist.
Inflația este așteptată să rămână stabilă, dar provocările listate de manageri – cum ar fi scăderea comenzilor și a clienților – continuă să genereze îngrijorare. “Ceea ce ne sperie cel mai mult este instabilitatea economică generală. Deși suntem în recesiune, suntem mereu în căutarea oportunităților”, adaugă un antreprenor.
Economia românească se află pe un teren fertil, dar provocările persistente cer o abordare mai gândită din partea autorităților pentru a regenera optimismul în rândul investitorilor.
