România intră în recesiune tehnică: Scăderi semnificative ale PIB-ului
Economia României a intrat în recesiune tehnică, conform datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Aceasta este rezultatul a două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB). În trimestrul IV din 2025, PIB-ul a scăzut cu 1,9% față de trimestrul anterior, iar în trimestrul III se înregistra deja o scădere de 0,2%. Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, a avertizat că „economia nu merge bine” și că perspectivele rămân dificile.
În ciuda acestor scăderi, pe întreaga durată a anului 2025, economia a reușit să crească cu aproximativ 0,6%. Această nuanțare este importantă, subliniind că recesiunea tehnică nu implică neapărat o scădere economică pe termen lung. „Vedem trimestrul patru versus trimestrul trei, iar scăderea este considerabilă, de 1,9%. Acesta este aspectul îngrijorător. Practic, îndeplinim tehnic condițiile definiției de recesiune, deși suntem la limită”, a explicat Codirlașu pentru sursele de știri.
Reducerea consumului ca motor al scăderii economice
Unul dintre principalii factori care a contribuit la această scădere economică este reducerea consumului. Adrian Codirlașu a clarificat că, în condițiile unei inflații de aproximativ 10% și creșteri salariare de doar 5%, puterea de cumpărare a românilor a scăzut semnificativ. „Nu avea cum să nu se vadă în consum”, a subliniat Codirlașu, evidențiind impactul direct asupra economiei.
În aceste condiții, consumul nu va mai contribui semnificativ la creșterea economică în perioada următoare. O eventuală revenire ar putea veni din investiții, susține președintele CFA România, dar acest lucru va depinde de implementarea reformelor necesare pentru accesarea fondurilor europene. Economiștii avertizează că, fără o corecție a deficitelor bugetare și susținerea investițiilor, perspectivele pentru 2026 rămân moderate.
Reacția autorităților la recesiunea tehnică
Premierul Ilie Bolojan a oferit o reacție optimistă, afirmând că recesiunea tehnică face parte din „costul anticipat și inevitabil” al tranziției de la un model economic bazat pe consum și deficit către unul bazat pe investiții și productivitate. Bolojan a subliniat că România nu traversează o criză, ci mai degrabă o „perioadă de ajustare”. De asemenea, consilierul Victor Giosan a declarat că recesiunile tehnice sunt fenomene normale în ciclurile economice, în special după perioade lungi de expansiune.
Totuși, economiștii sunt de părere că evoluția economică a României în următorii ani va depinde de politicile fiscale adoptate de autorități. Aceștia trag un semnal de alarmă asupra riscurilor de stagflație, o combinație între stagnarea economică și inflație ridicată, care poate complica gestionarea economiei. Instrumentele clasice de politică monetară, cum ar fi ajustările de dobândă, ar putea fi ineficiente în acest context, având potențialul de a accentua problemele economice existente.
Situația economică a României este astfel complexă, cu provocări semnificative pe termen scurt și incertitudini pe termen lung. Pe fondul acestor evoluții, rămâne de văzut cum vor reacționa autoritățile și cum vor implementa măsurile necesare pentru a sprijini economia în contextul unei recuperări a consumului și al investițiilor.
